Ziarul Unirea, anul XXVIII, nr. de propagandă 15-16, 1 decembrie 1918, Blaj

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

      Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 1 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 15-16.

 

                                                                U N I R E A

                                                  ZIAR NATIONAL COTIDIAN

 Coloana 1 

                 În ziua cea de judecată ...

          - în ajunul adunării dela Alba Iulia -


                                                                                                                    În ziua cea de judecată,
                                                                                                                    Când faţă'n cer cu Domnul Sfânt.
                                                                                                                    Latina gintă va fi ntrebată:
                                                                                                                    Ce ai fâcut pe-acest pământ?


                                                                                                                    Ea va răspunde sui ţi tare ...


     Ce va răspunde?
     Ce va răspunde Latina gintă — Neamul Românesc din
Ardeal şi Ţara Ungurească — în clipa istorică înălţătoare,
când cătuşele sclaviei de veacuri-sau sfărâmat la picioarele ei?
     Cum va îndrăzni să-şi ridice glasul, după atâtea umilinţe;
cum va încerca să-şi întindă braţele spre Libertatea mântui-
toare, când ei poartă încă urmele lanţurilor urgisite, ce i-au
pătruns până Ia măduva oaselor?
     Cum va răspunde, când paloşul stăpânilor de ieri, mai
fulgeră iacă de-asupra capetelor noastre şi călăii mai au de-
stule ştreanguri ca să ni le agaţe de gât?
     Ea va răspunde totus!.
     Ea va răspunde sus şi tare:   „Slavă Ţie Dumnezeule
Atotputemic; şi măriree Ţie Geniu al Neamului Românesc,
că ne-ai învrednicit să ajungem, — după atâtea veacuri de
amar ceasul sfânt at libertăţii!
     „Pornit-am sub pavăza biruitoare a Acvilei Romane, pe
plaiurile DanubiuluL ca să rămânem, mai apoi, sclavi în pro-
pria noaatră ţară.
     „Veacuri au trecut, şi când Sentinela Romană ne-a adus
vestea dureroasă, că Roma nu mai este, ne-am plecat şi noi
capul in ţărână şi am plâns cu amar...
     „Eram rupţi acum de sânul şi braţul ocrotitor al Romei:
eram o neînsemnată epavă, un rest din o grandioasă corabie
naufragiată, asvârlit la mal.

*

*    *

     „Am răbdat şi am tăcut.
     „Am robotit în glia străinului, pe care am stropit-o cu
sudoarea şi lacrimile noastre.
     „Am fost boi de jug şi cal de ham, şi din vreme în
vreme, când paharul era plin cu vârf, — ca o amintire ştearsă
a obârşiei noastre — puneam mâna pe coase şi pe topoară şi
isbeam la mir pe asupritori.
     „Dar tot noi eram apoi cei călcaţi în picioare, cei frânţi
în roată, cei spânzuraţi, la încrucişarea drumurilor.

 

*

*    *

      „A venit — apoi după veacuri de suferinţe — cum-
plitul măcel al răsboiului.
     „Am fost trimişi, ca vitele la abator Ne-am dus, cu
gândul că tot ni se va face şi nouă, dreptate, după atâtea
jertfe! Am sângerat pe toate fronturile, sute de mii — şi nu
ştim pentru cine; nu ştim pentru ce.
     „Ştim însă că cei rămaşi acasă, au fost târâţi în temmţi,
au fost pălmuiţi, scuipaţi şi bătuţi pină la sânge.
     „Ştim că ni s'au închis atâtea şcoli cu forţa;
     că s'a alcătuit un drept de alegere cu excluderea noastră;
     că ni s'a luat dreptul să cumpărăm, măcar cu banii
noştri, un jugăr dc pământ, pentru care suferiam şi muriam;
     că s'a proiectat o nouă arondare a comitatelor, cu scopul
făţiş, ca drepturile noastre si nu poată ieşi Ia iveală. nici în
proporţia de până acum.

 Coloana 2 


    că sute de mii de dorobanţi — sânge din sângele nostru —
au murit moarte de eroi pe coastele Carpaţilor, ca să ne
scape din sclavie.
    Le ştim toate!

*

*    *

     „Am răbdat si am tăcut.
     „De-acum nu mai răbdăm!
     „În virtutea principiilor fixate dc prezidentul Wilson,
avem şi noi dreptul de a ne hotărî soarta după cum dorim.
     „O spunem pe şleau, şi dacă va fi lipsă, vom pecetlui-o
cu sângele nostru:
     „Dorim desrobirea noastră de sub jugul austro-ungar;
     „Dorim unirea tuturor Românilor;
              „Trăiască România Mare!

                                                                                      Al. Ciura

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -


                   Programul Adunării Naţionale
      constiluante a naţiunii române din Ungaria şi
                                  Transilvania.


    Pe telefon ni-se comunică astăzi din partea comitetului
aranjator din Alba-lulia programul marei Adunări Naţionale
Constituante ce se va ţinea la 1 Decemvrie n.:
     1. La orele 7 dimineţa serviciul divin ce-
lebrat de arhierei în bisericile protopopeşti.
     2. La orele 10 dim. deschiderea Adunării în
sala casinei militare din cetate.
     3 Cetirea rezoluţiunii, votată şi propusă prin
conferinţa prealabilă a Marelui Sfat Naţional.
     Se observă că fiecare comună în frunte cu
steaguri şi tabla cu numele comunei va defila în
rânduri de patru pe piaţa oraşului: va trece pe
sub poarta Carol in Cetate şi prin poarta Mihaiu
Viteazul va ieşi pe terenul Adunării (locul de
exerciţii militare, in apropierea pământului sfin-
ţit cu sângele lut Horia şi Cloşca).
     Se va explica poporului de pe 4 tribune în-
semnătatea istorică a zilei, iar de pe tribuna
presidială din centru se va citi rezoluţia Con-
stituantei.
    Cat pentru încvartirare să se adreseze fiecare Ia Consi-
liul naţional român din Alba-Iulia, telefon 97.
     Locuinţa fiecăruia se va aduce la cunoştinţa la gară prin
comisiunea de incvartirare (semnul: tricolor Ia braţul stâng).
     Întreg publicul este făcut atent să ducă cu sine pâne şi
alimente. Banchete ori mese comune nu vor fi. Pentru cei
din depărtări s'a ficut posibil sa fie prevăzuţi cu alimente în
restaurantele din loc. iar în parte şi la găzduitorii privaţi.


Fraţi Români!

    Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele
deschise. Veniţi deci si-l atingeţi cu pasul vostru, ca si simţiţi
fiorul ce l-a mişcat odată pe marele Voevod cu numele de
arhanghel, pe martirii Horia, Cloşca şi Crişan, pe Craiul mun-
ţilor Avram Iancu şi pe toţi cei cari au început şi lucrat în
realizarea visului de veacuri, pe care noi, cei de azi, îl vedem
ca pe răsăritul cel mai strălucit al celei mai senine zile a nea-
mului românesc.

                                                                        Comitetul aranjator.
    Aviz. Pentru sfinţirea marelui act politic din ziua de 1
Decemvrie Consiliul naţional român central roagă toate comu-
nele bisericeşti ca în acea zi să se tragă clopotele ori să bată
toaca între oarele 10—12 din amiazi.

Transcription saved

      Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 1 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 15-16.

 

                                                                U N I R E A

                                                  ZIAR NATIONAL COTIDIAN

 Coloana 1 

                 În ziua cea de judecată ...

          - în ajunul adunării dela Alba Iulia -


                                                                                                                    În ziua cea de judecată,
                                                                                                                    Când faţă'n cer cu Domnul Sfânt.
                                                                                                                    Latina gintă va fi ntrebată:
                                                                                                                    Ce ai fâcut pe-acest pământ?


                                                                                                                    Ea va răspunde sui ţi tare ...


     Ce va răspunde?
     Ce va răspunde Latina gintă — Neamul Românesc din
Ardeal şi Ţara Ungurească — în clipa istorică înălţătoare,
când cătuşele sclaviei de veacuri-sau sfărâmat la picioarele ei?
     Cum va îndrăzni să-şi ridice glasul, după atâtea umilinţe;
cum va încerca să-şi întindă braţele spre Libertatea mântui-
toare, când ei poartă încă urmele lanţurilor urgisite, ce i-au
pătruns până Ia măduva oaselor?
     Cum va răspunde, când paloşul stăpânilor de ieri, mai
fulgeră iacă de-asupra capetelor noastre şi călăii mai au de-
stule ştreanguri ca să ni le agaţe de gât?
     Ea va răspunde totus!.
     Ea va răspunde sus şi tare:   „Slavă Ţie Dumnezeule
Atotputemic; şi măriree Ţie Geniu al Neamului Românesc,
că ne-ai învrednicit să ajungem, — după atâtea veacuri de
amar ceasul sfânt at libertăţii!
     „Pornit-am sub pavăza biruitoare a Acvilei Romane, pe
plaiurile DanubiuluL ca să rămânem, mai apoi, sclavi în pro-
pria noaatră ţară.
     „Veacuri au trecut, şi când Sentinela Romană ne-a adus
vestea dureroasă, că Roma nu mai este, ne-am plecat şi noi
capul in ţărână şi am plâns cu amar...
     „Eram rupţi acum de sânul şi braţul ocrotitor al Romei:
eram o neînsemnată epavă, un rest din o grandioasă corabie
naufragiată, asvârlit la mal.

*

*    *

     „Am răbdat şi am tăcut.
     „Am robotit în glia străinului, pe care am stropit-o cu
sudoarea şi lacrimile noastre.
     „Am fost boi de jug şi cal de ham, şi din vreme în
vreme, când paharul era plin cu vârf, — ca o amintire ştearsă
a obârşiei noastre — puneam mâna pe coase şi pe topoară şi
isbeam la mir pe asupritori.
     „Dar tot noi eram apoi cei călcaţi în picioare, cei frânţi
în roată, cei spânzuraţi, la încrucişarea drumurilor.

 

*

*    *

      „A venit — apoi după veacuri de suferinţe — cum-
plitul măcel al răsboiului.
     „Am fost trimişi, ca vitele la abator Ne-am dus, cu
gândul că tot ni se va face şi nouă, dreptate, după atâtea
jertfe! Am sângerat pe toate fronturile, sute de mii — şi nu
ştim pentru cine; nu ştim pentru ce.
     „Ştim însă că cei rămaşi acasă, au fost târâţi în temmţi,
au fost pălmuiţi, scuipaţi şi bătuţi pină la sânge.
     „Ştim că ni s'au închis atâtea şcoli cu forţa;
     că s'a alcătuit un drept de alegere cu excluderea noastră;
     că ni s'a luat dreptul să cumpărăm, măcar cu banii
noştri, un jugăr dc pământ, pentru care suferiam şi muriam;
     că s'a proiectat o nouă arondare a comitatelor, cu scopul
făţiş, ca drepturile noastre si nu poată ieşi Ia iveală. nici în
proporţia de până acum.

 Coloana 2 


    că sute de mii de dorobanţi — sânge din sângele nostru —
au murit moarte de eroi pe coastele Carpaţilor, ca să ne
scape din sclavie.
    Le ştim toate!

*

*    *

     „Am răbdat si am tăcut.
     „De-acum nu mai răbdăm!
     „În virtutea principiilor fixate dc prezidentul Wilson,
avem şi noi dreptul de a ne hotărî soarta după cum dorim.
     „O spunem pe şleau, şi dacă va fi lipsă, vom pecetlui-o
cu sângele nostru:
     „Dorim desrobirea noastră de sub jugul austro-ungar;
     „Dorim unirea tuturor Românilor;
              „Trăiască România Mare!

                                                                                      Al. Ciura

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -


                   Programul Adunării Naţionale
      constiluante a naţiunii române din Ungaria şi
                                  Transilvania.


    Pe telefon ni-se comunică astăzi din partea comitetului
aranjator din Alba-lulia programul marei Adunări Naţionale
Constituante ce se va ţinea la 1 Decemvrie n.:
     1. La orele 7 dimineţa serviciul divin ce-
lebrat de arhierei în bisericile protopopeşti.
     2. La orele 10 dim. deschiderea Adunării în
sala casinei militare din cetate.
     3 Cetirea rezoluţiunii, votată şi propusă prin
conferinţa prealabilă a Marelui Sfat Naţional.
     Se observă că fiecare comună în frunte cu
steaguri şi tabla cu numele comunei va defila în
rânduri de patru pe piaţa oraşului: va trece pe
sub poarta Carol in Cetate şi prin poarta Mihaiu
Viteazul va ieşi pe terenul Adunării (locul de
exerciţii militare, in apropierea pământului sfin-
ţit cu sângele lut Horia şi Cloşca).
     Se va explica poporului de pe 4 tribune în-
semnătatea istorică a zilei, iar de pe tribuna
presidială din centru se va citi rezoluţia Con-
stituantei.
    Cat pentru încvartirare să se adreseze fiecare Ia Consi-
liul naţional român din Alba-Iulia, telefon 97.
     Locuinţa fiecăruia se va aduce la cunoştinţa la gară prin
comisiunea de incvartirare (semnul: tricolor Ia braţul stâng).
     Întreg publicul este făcut atent să ducă cu sine pâne şi
alimente. Banchete ori mese comune nu vor fi. Pentru cei
din depărtări s'a ficut posibil sa fie prevăzuţi cu alimente în
restaurantele din loc. iar în parte şi la găzduitorii privaţi.


Fraţi Români!

    Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele
deschise. Veniţi deci si-l atingeţi cu pasul vostru, ca si simţiţi
fiorul ce l-a mişcat odată pe marele Voevod cu numele de
arhanghel, pe martirii Horia, Cloşca şi Crişan, pe Craiul mun-
ţilor Avram Iancu şi pe toţi cei cari au început şi lucrat în
realizarea visului de veacuri, pe care noi, cei de azi, îl vedem
ca pe răsăritul cel mai strălucit al celei mai senine zile a nea-
mului românesc.

                                                                        Comitetul aranjator.
    Aviz. Pentru sfinţirea marelui act politic din ziua de 1
Decemvrie Consiliul naţional român central roagă toate comu-
nele bisericeşti ca în acea zi să se tragă clopotele ori să bată
toaca între oarele 10—12 din amiazi.


Transcription history
  • July 3, 2017 12:48:05 WWI_Ro_Wiki_Team

          Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 1 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 15-16.

     

                                                                    U N I R E A

                                                      ZIAR NATIONAL COTIDIAN

     Coloana 1 

                     În ziua cea de judecată ...

              - în ajunul adunării dela Alba Iulia -


                                                                                                                        În ziua cea de judecată,
                                                                                                                        Când faţă'n cer cu Domnul Sfânt.
                                                                                                                        Latina gintă va fi ntrebată:
                                                                                                                        Ce ai fâcut pe-acest pământ?


                                                                                                                        Ea va răspunde sui ţi tare ...


         Ce va răspunde?
         Ce va răspunde Latina gintă — Neamul Românesc din
    Ardeal şi Ţara Ungurească — în clipa istorică înălţătoare,
    când cătuşele sclaviei de veacuri-sau sfărâmat la picioarele ei?
         Cum va îndrăzni să-şi ridice glasul, după atâtea umilinţe;
    cum va încerca să-şi întindă braţele spre Libertatea mântui-
    toare, când ei poartă încă urmele lanţurilor urgisite, ce i-au
    pătruns până Ia măduva oaselor?
         Cum va răspunde, când paloşul stăpânilor de ieri, mai
    fulgeră iacă de-asupra capetelor noastre şi călăii mai au de-
    stule ştreanguri ca să ni le agaţe de gât?
         Ea va răspunde totus!.
         Ea va răspunde sus şi tare:   „Slavă Ţie Dumnezeule
    Atotputemic; şi măriree Ţie Geniu al Neamului Românesc,
    că ne-ai învrednicit să ajungem, — după atâtea veacuri de
    amar ceasul sfânt at libertăţii!
         „Pornit-am sub pavăza biruitoare a Acvilei Romane, pe
    plaiurile DanubiuluL ca să rămânem, mai apoi, sclavi în pro-
    pria noaatră ţară.
         „Veacuri au trecut, şi când Sentinela Romană ne-a adus
    vestea dureroasă, că Roma nu mai este, ne-am plecat şi noi
    capul in ţărână şi am plâns cu amar...
         „Eram rupţi acum de sânul şi braţul ocrotitor al Romei:
    eram o neînsemnată epavă, un rest din o grandioasă corabie
    naufragiată, asvârlit la mal.

    *

    *    *

         „Am răbdat şi am tăcut.
         „Am robotit în glia străinului, pe care am stropit-o cu
    sudoarea şi lacrimile noastre.
         „Am fost boi de jug şi cal de ham, şi din vreme în
    vreme, când paharul era plin cu vârf, — ca o amintire ştearsă
    a obârşiei noastre — puneam mâna pe coase şi pe topoară şi
    isbeam la mir pe asupritori.
         „Dar tot noi eram apoi cei călcaţi în picioare, cei frânţi
    în roată, cei spânzuraţi, la încrucişarea drumurilor.

     

    *

    *    *

          „A venit — apoi după veacuri de suferinţe — cum-
    plitul măcel al răsboiului.
         „Am fost trimişi, ca vitele la abator Ne-am dus, cu
    gândul că tot ni se va face şi nouă, dreptate, după atâtea
    jertfe! Am sângerat pe toate fronturile, sute de mii — şi nu
    ştim pentru cine; nu ştim pentru ce.
         „Ştim însă că cei rămaşi acasă, au fost târâţi în temmţi,
    au fost pălmuiţi, scuipaţi şi bătuţi pină la sânge.
         „Ştim că ni s'au închis atâtea şcoli cu forţa;
         că s'a alcătuit un drept de alegere cu excluderea noastră;
         că ni s'a luat dreptul să cumpărăm, măcar cu banii
    noştri, un jugăr dc pământ, pentru care suferiam şi muriam;
         că s'a proiectat o nouă arondare a comitatelor, cu scopul
    făţiş, ca drepturile noastre si nu poată ieşi Ia iveală. nici în
    proporţia de până acum.

     Coloana 2 


        că sute de mii de dorobanţi — sânge din sângele nostru —
    au murit moarte de eroi pe coastele Carpaţilor, ca să ne
    scape din sclavie.
        Le ştim toate!

    *

    *    *

         „Am răbdat si am tăcut.
         „De-acum nu mai răbdăm!
         „În virtutea principiilor fixate dc prezidentul Wilson,
    avem şi noi dreptul de a ne hotărî soarta după cum dorim.
         „O spunem pe şleau, şi dacă va fi lipsă, vom pecetlui-o
    cu sângele nostru:
         „Dorim desrobirea noastră de sub jugul austro-ungar;
         „Dorim unirea tuturor Românilor;
                  „Trăiască România Mare!

                                                                                          Al. Ciura

    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -


                       Programul Adunării Naţionale
          constiluante a naţiunii române din Ungaria şi
                                      Transilvania.


        Pe telefon ni-se comunică astăzi din partea comitetului
    aranjator din Alba-lulia programul marei Adunări Naţionale
    Constituante ce se va ţinea la 1 Decemvrie n.:
         1. La orele 7 dimineţa serviciul divin ce-
    lebrat de arhierei în bisericile protopopeşti.
         2. La orele 10 dim. deschiderea Adunării în
    sala casinei militare din cetate.
         3 Cetirea rezoluţiunii, votată şi propusă prin
    conferinţa prealabilă a Marelui Sfat Naţional.
         Se observă că fiecare comună în frunte cu
    steaguri şi tabla cu numele comunei va defila în
    rânduri de patru pe piaţa oraşului: va trece pe
    sub poarta Carol in Cetate şi prin poarta Mihaiu
    Viteazul va ieşi pe terenul Adunării (locul de
    exerciţii militare, in apropierea pământului sfin-
    ţit cu sângele lut Horia şi Cloşca).
         Se va explica poporului de pe 4 tribune în-
    semnătatea istorică a zilei, iar de pe tribuna
    presidială din centru se va citi rezoluţia Con-
    stituantei.
        Cat pentru încvartirare să se adreseze fiecare Ia Consi-
    liul naţional român din Alba-Iulia, telefon 97.
         Locuinţa fiecăruia se va aduce la cunoştinţa la gară prin
    comisiunea de incvartirare (semnul: tricolor Ia braţul stâng).
         Întreg publicul este făcut atent să ducă cu sine pâne şi
    alimente. Banchete ori mese comune nu vor fi. Pentru cei
    din depărtări s'a ficut posibil sa fie prevăzuţi cu alimente în
    restaurantele din loc. iar în parte şi la găzduitorii privaţi.


    Fraţi Români!

        Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele
    deschise. Veniţi deci si-l atingeţi cu pasul vostru, ca si simţiţi
    fiorul ce l-a mişcat odată pe marele Voevod cu numele de
    arhanghel, pe martirii Horia, Cloşca şi Crişan, pe Craiul mun-
    ţilor Avram Iancu şi pe toţi cei cari au început şi lucrat în
    realizarea visului de veacuri, pe care noi, cei de azi, îl vedem
    ca pe răsăritul cel mai strălucit al celei mai senine zile a nea-
    mului românesc.

                                                                            Comitetul aranjator.
        Aviz. Pentru sfinţirea marelui act politic din ziua de 1
    Decemvrie Consiliul naţional român central roagă toate comu-
    nele bisericeşti ca în acea zi să se tragă clopotele ori să bată
    toaca între oarele 10—12 din amiazi.


  • July 3, 2017 12:35:47 WWI_Ro_Wiki_Team

          Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 1 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 15-16.

     

                                                                    U N I R E A

                                                      ZIAR NATIONAL COTIDIAN

     Coloana 1 

                     În ziua cea de judecată ...

              - în ajunul adunării dela Alba Iulia -


                                                                                                                        În ziua cea de judecată,
                                                                                                                        Când faţă'n cer cu Domnul Sfânt.
                                                                                                                        Latina gintă va fi ntrebată:
                                                                                                                        Ce ai fâcut pe-acest pământ?


                                                                                                                        Ea va răspunde sui ţi tare ...


         Ce va răspunde?
         Ce va răspunde Latina gintă — Neamul Românesc din
    Ardeal şi Ţara Ungurească — în clipa istorică înălţătoare,
    când cătuşele sclaviei de veacuri-sau sfărâmat la picioarele ei?
         Cum va îndrăzni să-şi ridice glasul, după atâtea umilinţe;
    cum va încerca să-şi întindă braţele spre Libertatea mântui-
    toare, când ei poartă încă urmele lanţurilor urgisite, ce i-au
    pătruns până Ia măduva oaselor?
         Cum va răspunde, când paloşul stăpânilor de ieri, mai
    fulgeră iacă de-asupra capetelor noastre şi călăii mai au de-
    stule ştreanguri ca să ni le agaţe de gât?
         Ea va răspunde totus!.
         Ea va răspunde sus şi tare:   „Slavă Ţie Dumnezeule
    Atotputemic; şi măriree Ţie Geniu al Neamului Românesc,
    că ne-ai învrednicit să ajungem, — după atâtea veacuri de
    amar ceasul sfânt at libertăţii!
         „Pornit-am sub pavăza biruitoare a Acvilei Romane, pe
    plaiurile DanubiuluL ca să rămânem, mai apoi, sclavi în pro-
    pria noaatră ţară.
         „Veacuri au trecut, şi când Sentinela Romană ne-a adus
    vestea dureroasă, că Roma nu mai este, ne-am plecat şi noi
    capul in ţărână şi am plâns cu amar...
         „Eram rupţi acum de sânul şi braţul ocrotitor al Romei:
    eram o neînsemnată epavă, un rest din o grandioasă corabie
    naufragiată, asvârlit la mal.

    *

    *    *

         „Am răbdat şi am tăcut.
         „Am robotit în glia străinului, pe care am stropit-o cu
    sudoarea şi lacrimile noastre.
         „Am fost boi de jug şi cal de ham, şi din vreme în
    vreme, când paharul era plin cu vârf, — ca o amintire ştearsă
    a obârşiei noastre — puneam mâna pe coase şi pe topoară şi
    isbeam la mir pe asupritori.
         „Dar tot noi eram apoi cei călcaţi în picioare, cei frânţi
    în roată, cei spânzuraţi, la încrucişarea drumurilor.

     

    *

    *    *

          „A venit — apoi după veacuri de suferinţe — cum-
    plitul măcel al răsboiului.
         „Am fost trimişi, ca vitele la abator Ne-am dus, cu
    gândul că tot ni se va face şi nouă, dreptate, după atâtea
    jertfe! Am sângerat pe toate fronturile, sute de mii — şi nu
    ştim pentru cine; nu ştim pentru ce.
         „Ştim însă că cei rămaşi acasă, au fost târâţi în temmţi,
    au fost pălmuiţi, scuipaţi şi bătuţi pină la sânge.
         „Ştim că ni s'au închis atâtea şcoli cu forţa;
         că s'a alcătuit un drept de alegere cu excluderea noastră;
         că ni s'a luat dreptul să cumpărăm, măcar cu banii
    noştri, un jugăr dc pământ, pentru care suferiam şi muriam;
         că s'a proiectat o nouă arondare a comitatelor, cu scopul
    făţiş, ca drepturile noastre si nu poată ieşi Ia iveală. nici în
    proporţia de până acum.

     Coloana 2 


        că sute de mii de dorobanţi — sânge din sângele nostru —
    au murit moarte de eroi pe coastele Carpaţilor, ca să ne
    scape din sclavie.
        Le ştim toate!

    *

    *    *

         „Am răbdat si am tăcut.
         „De-acum nu mai răbdăm!
         „În virtutea principiilor fixate dc prezidentul Wilson,
    avem şi noi dreptul de a ne hotărî soarta după cum dorim.
         „O spunem pe şleau, şi dacă va fi lipsă, vom pecetlui-o
    cu sângele nostru:
         „Dorim desrobirea noastră de sub jugul austro-ungar;
         „Dorim unirea tuturor Românilor;
                  „Trăiască România Mare!

                                                                                          Al. Ciura



  • July 3, 2017 12:25:54 WWI_Ro_Wiki_Team

          Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 1 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 15-16.

     

                                                                    U N I R E A

                                                      ZIAR NATIONAL COTIDIAN

     Coloana 1 

                     În ziua cea de judecată ...

              - în ajunul adunării dela Alba Iulia -


                                                                                                                        În ziua cea de judecată,
                                                                                                                        Când faţă'n cer cu Domnul Sfânt.
                                                                                                                        Latina gintă va fi ntrebată:
                                                                                                                        Ce ai fâcut pe-acest pământ?


                                                                                                                        Ea va răspunde sui ţi tare ...


         Ce va răspunde?
         Ce va răspunde Latina gintă — Neamul Românesc din
    Ardeal şi Ţara Ungurească — în clipa istorică înălţătoare,
    când cătuşele sclaviei de veacuri-sau sfărâmat la picioarele ei?
         Cum va îndrăzni să-şi ridice glasul, după atâtea umilinţe;
    cum va încerca să-şi întindă braţele spre Libertatea mântui-
    toare, când ei poartă încă urmele lanţurilor urgisite, ce i-au
    pătruns până Ia măduva oaselor?
         Cum va răspunde, când paloşul stăpânilor de ieri, mai
    fulgeră iacă de-asupra capetelor noastre şi călăii mai au de-
    stule ştreanguri ca să ni le agaţe de gât?
         Ea va răspunde totus!.
         Ea va răspunde sus şi tare:   „Slavă Ţie Dumnezeule
    Atotputemic; şi măriree Ţie Geniu al Neamului Românesc,
    că ne-ai învrednicit să ajungem, — după atâtea veacuri de
    amar ceasul sfânt at libertăţii!
         „Pornit-am sub pavăza biruitoare a Acvilei Romane, pe
    plaiurile DanubiuluL ca să rămânem, mai apoi, sclavi în pro-
    pria noaatră ţară.
         „Veacuri au trecut, şi când Sentinela Romană ne-a adus
    vestea dureroasă, că Roma nu mai este, ne-am plecat şi noi
    capul in ţărână şi am plâns cu amar...
         „Eram rupţi acum de sânul şi braţul ocrotitor al Romei:
    eram o neînsemnată epavă, un rest din o grandioasă corabie
    naufragiată, asvârlit la mal.


    *

    *    *


         „Am răbdat şi am tăcut.
         „Am robotit în glia străinului, pe care am stropit-o cu
    sudoarea şi lacrimile noastre.
         „Am fost boi de jug şi cal de ham, şi din vreme în
    vreme, când paharul era plin cu vârf, — ca o amintire ştearsă
    a obârşiei noastre — puneam mâna pe coase şi pe topoară şi
    isbeam la mir pe asupritori.
         „Dar tot noi eram apoi cei călcaţi în picioare, cei frânţi
    în roată, cei spânzuraţi, la încrucişarea drumurilor.

     

    *

    *    *

          „A venit — apoi după veacuri de suferinţe — cum-
    plitul mîcel al răsboiului.
         „Am fost trimişi, ca vitele la abator Ne-am dus, cu
    gândul că tot ni se va face şi nouă, dreptate, după atâtea
    jertfe! Am sângerat pe toate fronturile, sute de mii — şi nu
    ştim pentru cine; nu ştim pentru ce.
         „Ştim însă că cei rămaşi acasă, au fost târâţi în temmţi,
    au fost pălmuiţi, scuipaţi şi bătuţi pină la sânge.
         „Ştim că ni s'au închis atâtea şcoli cu forţa;
         că s'a alcătuit un drept de alegere cu excluderea noastră;
         că ni s'a luat dreptul să cumpărăm, măcar cu banii
    noştri, un jugăr dc pământ, pentru care suferiam şi muriam;
         că s'a proiectat o nouă arondare a comitatelor, cu scopul
    făţiş, ca drepturile noastre si nu poată ieşi Ia iveală. nici în
    proporţia de până acum.



Description

Save description
  • 46.1752778||23.91444439999998||

    Blaj, judeţul Alba, România

  • 46.08592642775965||23.58170575937504||

    Alba Iulia

Location(s)
  • Document location Blaj, judeţul Alba, România
  • Additional document location Alba Iulia


ID
6267 / 71150
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Manache Valentin
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


December 1, 1918 – December 1, 1918
  • Română

  • Romanian Front

  • Home Front
  • Marea Unire

  • ro.wikipedia.orgUnirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ....


Notes and questions

Login to leave a note