Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.35, 17-30 iulie 1914, Orăştie

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


 Coloana 1 

a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


     Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

pe vaporul românesc  foarte  mulți

cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


     Prețul lucrurilor hrană, le

va statori deregătoriile ! Fiindcă

în multe lucriri. oamenii lacomi

după cîștiguri repezi, au și început

a se folosi de lipsurile ce le aduce

cu sine mobilizarea armatei și vînd

acum în locrurile unde e grămădită

armată, toate locurile de lipsă pen-

tru hrana oamenilor și a animale-

lor, cu prețuri întreit și împătrate,

--- ministeriul a hotărît,  că  unde

se ivesc plîngeri pentru urcarea

peste măsură și fără temeiu -- a pre-

țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

     --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

mîna  de  față.


Băncile-s  asigurate !

     Pentru acei cari ar fi încă

neliniștiți că au bani în bănci

și li-i teamă că în războiu banca

ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

armate  streine  și  după  războiu

n'o  să  mai   poată scoate   banii

din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

mătoarele :

     Convenția dela Haga (marele

sfat al tuturor puterile din lume,

care acolo au încheiat un Con-

tract mare, iscălit de toate pu-

terile și obligător pentru toate,

p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

purta în războaiele), --- a r e  u n

p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

bănci. In acel paragraf de spune :

     Dacă în cursul unui războiu,

oamenii unei armate sparg și jă-

fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

lua avutul, statul a cărei oameni

au făcut jaful, e dator el a plăti

acelei bănci toată paguba, după

încetarea războiului.

     Așa fiind, toți cîți aveți bani

în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

Sunt acolo la loc mai bun și

mai sigur, decît la voi acasă.

Să-și scoață omul pe aceea ce-i

e de lipsă, ca și în vremuri de

pace, dar de frica războiului,

să nu-și scoață nimeni banii,

căci nu face nici un lucri cu-

minte. Mai curînd se perd dela

ei, ca dela bancă.

     Din   potrivă !   Și   acei   cari

aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

---- duceți-i spre bună păstrare

la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

muri tulburi.

     Comisar regesc pentru co-

mitatul Hunedoarei, a fost numit

osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

mitatului.

     Viziuni patriotice și... dina-

mită. Celim în „Gazeta Trans” de

ieri (Mercuri): Frigurile războiului

fac minuni. --- Concetățenii nostri

nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


 Coloana 2 

conjurații și trădări de patrie...

valahe.                                            

     Cea mai nouă viziune ne arată

un chip de toată frunseța. Ci-că

M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

episcop Pavel de Oradea mare, ar

fi avut la el 50 de chilograme de

ostrachit, pentru ca să svîrle în

în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

spune nici ziarele ungurești alar-

mate de această descperire.  In-

zădar a căutat dl Pavel să le arete

zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

de materialul explosiv (aprinzător

și spărgător) pentru ca să-l între-

buințeze la despicarea trun-

chiurilor mari de lemne,

căci se ocupă cu exploatări (tătare)

de păduri.                                               

     N'a fost crezut. L'au arestat și

e închis și acum, cu toate întreve-

nirile advocatului său, care a căutat

să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

traba cu ostrachitul înfricoșător.

     Să vedem cum s'a mai sfîrși

și asta !”                                             


     Petrecerile ce au fors publicate

în timpul mai nou pentru zilele apro-

piate, în urma stării de războiu, nu

se vor ținea!                                          


Un zvon                                              

care n'ar fi rău să fie așa.

______

     Din Semlin (Zimony), oraș ce

e în fața Belgradului, pe țărmul

Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

as fi fost conchemată la Niș, și ți-

nînd sfat asupra stării de lucruri

în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

tărit : să se primească toate ce-

rerile Austroungariei, pen-

tru a încungiura războiul. Guvernul

le primea și el, dar nu întru

toate, ci cîte ceva a mai ciontat

din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

rît să fie primite întru toate.

     Călătorii mai nou veniți, ci-că

spun, că așa se vorbea și în Bel-

grad încă Marți naine de pleca-

rea lor.                                             

     Un astfel de călător zice că gro-

ful Spee, ambasadorul Germa-

niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

o ceată de cetățeni Austroungari,

cari erau gata de plecare :             

     --- De ce mai părăsiți Belgra-

deul, doar scupcina a primit

în Niș îndeplinirea tuturor cere-

rilor austroungare !                         

     Bine ar fi să fie așa, și să se

încungiure vărsarea de sînge într'un

războiu ce n'ar mai avea nici un

înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

resant să vezi lupta unui uriaș

cu a unui pilic, cel mult te în-

fiorezi de zbaterile neputincioase

ale piticului prins în mânile furioase

ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

mesc punctele ce li se cer, mai

vîrtos n're înțeles.                       

     Și paguba cine-o are ? Noi

toți ! Că sărăcia asupra țării va

apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

ne da napoi uriașale cheltueli.      

______


 Coloana 3 


Cît poate ținea războiul?

     Iacă o întrebare pe care și-o

pune azi toată lumea. Și toată lu-

mea, care știe ce mică și slabă e

SÎrbia față de Austroungaria, ---

spiune: nu poate ținea nici

două săptămîni!                   

     Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

nire două, și Sîrbia să se dee bă-

tută de bunăvoe, că mai ușor iese

din năcaz.                                             

     Dar cine nu știe din istorie, că

adesea prorocîile făcute nainte des-

pre războaie, au ieșit alt-fel decum

le spuneau prorocii? Azi merge

armată mare, dar merge în țară

streină, unde nu i sunt bine cu-

noscute locurile, iar cei de acolo

știu toate ascunzătorile, toate coti-

turile, și și dacă nu înving, dar cel

puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

mata streină ce li-a venit în țară.

     Nu se poate ști nimic înainte.

     Dar lăsind că Sîrbii vor mai

mai cuminți de cum îl știe lumea

și s'ar da plainici, până nu au per-

deri prea mari, --- întrebarea ade-

vărată trebue pusă așa :

     --- Cît vor sta oamenii nostri

mobilizați (sub arme) ?

     Iar aci se poate răspunde mai

sigur, că: timp destul de înde-

lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

în o săptămînadouă, să încep apoi

„pretracările de pace” și în acea

vreme armatele rămîn acolo pe lo-

curile pe cari se află, unele vor

rămînea acolo și după încheerea

păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

menii noștri să ne vie acasă

de grab.                                             

*

     Numărul viitor al „Libertății”

va iesi Duminecă, cel mult Luni,

așa că Marți dimineața va fi în

toate părțile. Se trimite numai ce-

lor cari au trimis plata pentru

numărul de războiu !                   


     Numeri singuratici se găsesc spre

vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

în Vîrșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

Dobra la „Grănițerul”.                       

     In aceste locuri căutați spre cum-

părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

Prețul totdeauna 10 fileri.                    

     Alți negustori cari ar dori să vîndă

foile noastre, - să se înștiințeze. Au

cîștig frumușel dela vînzarea lor.


Abonaților                                        

     cari n'au trimis încă plata pen-

tru foi pe jumătatea a doua, - le

aducem de nou aminte că numai

numărul de față îl mai pri-

mesc, apoi oprim trimiterea. In

zilele astea cu primejdii nu putem

trimite foi pe credit. Căci nu știu

decă abonatul mai e acasă ori nu

și va mai plăti cu pace, ca în zile

bune, ori nu.                                     


 Coloana 4 


     Institutul diagnostic al doc-

torului Cozmuța, (aflător în Bu-

dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

diata apropiere de clinica centrală.

Casă privată cu grădină. Telefon

urban: József 42--08), - e unicul

institut în Ungaria, care se ocupă

exclusiv cu constatarea diferitelor

morburi mai grele și complicate ca:

boale interne, de rinichi, de nervi

de piept, de piele, venerice, boale

femeești și de copii, etc. Institutul,

pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

medicale, mai are și zece camere

mobilate, pentru pacienți, deci

foarte acomodat pentru publicul

din provință.                                    

     Pentru boale de piept și vene-

rice, institutul are secții separate.

Deslușiri și amănunte dă cu piă-

cere direbțiunea institutului.         

(1353) 8---


Primul depozit român

de PIANE, PIANINE

și ARMONIURI

T. Popovici, Sibiiu, strada

Cisnădiei 7, ---                   

     se recomandată on. public ro-

mân cu fabricate exclusiv bune,

cu cari s'a aprovizionat pentru

on. public muzical.                        

     Prețuri mai ieftine ca ori-

unde ! Impachetarea și transpot

gratis! Plătire și în rate con-

venabile.                                          

     Ca Român și specialist, pro-

prietarul depozitului, roagă publi-

cul nostru de pretutindeni, să-l

onoreze cu încrederea sa.

     Comandele să se facă din

bună vreme pentru ca să poată

fi rezolvite la timp.                        

(1392)4 - 50


Băiat fugit.                                 

     Luni, în 13 Iulie a perit din

Orăștie, învățăcelu) de pînzar

IOAN RUS, dela măestrul Nic.

Marton. Copilul e de 14 ani, ne-

gricios, de naștere din Orăștie.

Se bănuește că a tugit cu alți

băieți spre Romănia.                  

     Cel-ce ar afla unde e, este

rugat să înștiințeze pe părinți,

la adresa: Ioan Rus, în Orăș-

tie (Szászváros) strada Lungă.

(1405) 2 - 2             


Biblioteci poporale

     Fiindcă mulți, voind a-și face

un început de bibliotecă (dulă-

piorul cu cărți, care e martor că

în casa în care el se află, e să-

lășluită știință și dragoste de carte,

prin urmare lumina, cultura !), și

nu știu ce să aleagă, de aceea

„Librăria Naț. S. Bornemisa”

din Orăștie, a ales ea grupe potri-

vite de cărți, care să formeze un

bun început de bibliotecă

în casa celui ce n'are încă.

     Și pentru ca și cetitorii nostri

din popor, mai puțin bogați, să-și

poată lua un șir frumos de cărți

cu bani puțini, Librăria îmbie ur-

mătoarele biblioteci: de 12 cor., de

25 cor., și de 50 cor., punînd în

Transcription saved

LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


 Coloana 1 

a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


     Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

pe vaporul românesc  foarte  mulți

cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


     Prețul lucrurilor hrană, le

va statori deregătoriile ! Fiindcă

în multe lucriri. oamenii lacomi

după cîștiguri repezi, au și început

a se folosi de lipsurile ce le aduce

cu sine mobilizarea armatei și vînd

acum în locrurile unde e grămădită

armată, toate locurile de lipsă pen-

tru hrana oamenilor și a animale-

lor, cu prețuri întreit și împătrate,

--- ministeriul a hotărît,  că  unde

se ivesc plîngeri pentru urcarea

peste măsură și fără temeiu -- a pre-

țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

     --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

mîna  de  față.


Băncile-s  asigurate !

     Pentru acei cari ar fi încă

neliniștiți că au bani în bănci

și li-i teamă că în războiu banca

ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

armate  streine  și  după  războiu

n'o  să  mai   poată scoate   banii

din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

mătoarele :

     Convenția dela Haga (marele

sfat al tuturor puterile din lume,

care acolo au încheiat un Con-

tract mare, iscălit de toate pu-

terile și obligător pentru toate,

p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

purta în războaiele), --- a r e  u n

p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

bănci. In acel paragraf de spune :

     Dacă în cursul unui războiu,

oamenii unei armate sparg și jă-

fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

lua avutul, statul a cărei oameni

au făcut jaful, e dator el a plăti

acelei bănci toată paguba, după

încetarea războiului.

     Așa fiind, toți cîți aveți bani

în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

Sunt acolo la loc mai bun și

mai sigur, decît la voi acasă.

Să-și scoață omul pe aceea ce-i

e de lipsă, ca și în vremuri de

pace, dar de frica războiului,

să nu-și scoață nimeni banii,

căci nu face nici un lucri cu-

minte. Mai curînd se perd dela

ei, ca dela bancă.

     Din   potrivă !   Și   acei   cari

aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

---- duceți-i spre bună păstrare

la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

muri tulburi.

     Comisar regesc pentru co-

mitatul Hunedoarei, a fost numit

osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

mitatului.

     Viziuni patriotice și... dina-

mită. Celim în „Gazeta Trans” de

ieri (Mercuri): Frigurile războiului

fac minuni. --- Concetățenii nostri

nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


 Coloana 2 

conjurații și trădări de patrie...

valahe.                                            

     Cea mai nouă viziune ne arată

un chip de toată frunseța. Ci-că

M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

episcop Pavel de Oradea mare, ar

fi avut la el 50 de chilograme de

ostrachit, pentru ca să svîrle în

în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

spune nici ziarele ungurești alar-

mate de această descperire.  In-

zădar a căutat dl Pavel să le arete

zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

de materialul explosiv (aprinzător

și spărgător) pentru ca să-l între-

buințeze la despicarea trun-

chiurilor mari de lemne,

căci se ocupă cu exploatări (tătare)

de păduri.                                               

     N'a fost crezut. L'au arestat și

e închis și acum, cu toate întreve-

nirile advocatului său, care a căutat

să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

traba cu ostrachitul înfricoșător.

     Să vedem cum s'a mai sfîrși

și asta !”                                             


     Petrecerile ce au fors publicate

în timpul mai nou pentru zilele apro-

piate, în urma stării de războiu, nu

se vor ținea!                                          


Un zvon                                              

care n'ar fi rău să fie așa.

______

     Din Semlin (Zimony), oraș ce

e în fața Belgradului, pe țărmul

Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

as fi fost conchemată la Niș, și ți-

nînd sfat asupra stării de lucruri

în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

tărit : să se primească toate ce-

rerile Austroungariei, pen-

tru a încungiura războiul. Guvernul

le primea și el, dar nu întru

toate, ci cîte ceva a mai ciontat

din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

rît să fie primite întru toate.

     Călătorii mai nou veniți, ci-că

spun, că așa se vorbea și în Bel-

grad încă Marți naine de pleca-

rea lor.                                             

     Un astfel de călător zice că gro-

ful Spee, ambasadorul Germa-

niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

o ceată de cetățeni Austroungari,

cari erau gata de plecare :             

     --- De ce mai părăsiți Belgra-

deul, doar scupcina a primit

în Niș îndeplinirea tuturor cere-

rilor austroungare !                         

     Bine ar fi să fie așa, și să se

încungiure vărsarea de sînge într'un

războiu ce n'ar mai avea nici un

înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

resant să vezi lupta unui uriaș

cu a unui pilic, cel mult te în-

fiorezi de zbaterile neputincioase

ale piticului prins în mânile furioase

ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

mesc punctele ce li se cer, mai

vîrtos n're înțeles.                       

     Și paguba cine-o are ? Noi

toți ! Că sărăcia asupra țării va

apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

ne da napoi uriașale cheltueli.      

______


 Coloana 3 


Cît poate ținea războiul?

     Iacă o întrebare pe care și-o

pune azi toată lumea. Și toată lu-

mea, care știe ce mică și slabă e

SÎrbia față de Austroungaria, ---

spiune: nu poate ținea nici

două săptămîni!                   

     Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

nire două, și Sîrbia să se dee bă-

tută de bunăvoe, că mai ușor iese

din năcaz.                                             

     Dar cine nu știe din istorie, că

adesea prorocîile făcute nainte des-

pre războaie, au ieșit alt-fel decum

le spuneau prorocii? Azi merge

armată mare, dar merge în țară

streină, unde nu i sunt bine cu-

noscute locurile, iar cei de acolo

știu toate ascunzătorile, toate coti-

turile, și și dacă nu înving, dar cel

puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

mata streină ce li-a venit în țară.

     Nu se poate ști nimic înainte.

     Dar lăsind că Sîrbii vor mai

mai cuminți de cum îl știe lumea

și s'ar da plainici, până nu au per-

deri prea mari, --- întrebarea ade-

vărată trebue pusă așa :

     --- Cît vor sta oamenii nostri

mobilizați (sub arme) ?

     Iar aci se poate răspunde mai

sigur, că: timp destul de înde-

lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

în o săptămînadouă, să încep apoi

„pretracările de pace” și în acea

vreme armatele rămîn acolo pe lo-

curile pe cari se află, unele vor

rămînea acolo și după încheerea

păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

menii noștri să ne vie acasă

de grab.                                             

*

     Numărul viitor al „Libertății”

va iesi Duminecă, cel mult Luni,

așa că Marți dimineața va fi în

toate părțile. Se trimite numai ce-

lor cari au trimis plata pentru

numărul de războiu !                   


     Numeri singuratici se găsesc spre

vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

în Vîrșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

Dobra la „Grănițerul”.                       

     In aceste locuri căutați spre cum-

părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

Prețul totdeauna 10 fileri.                    

     Alți negustori cari ar dori să vîndă

foile noastre, - să se înștiințeze. Au

cîștig frumușel dela vînzarea lor.


Abonaților                                        

     cari n'au trimis încă plata pen-

tru foi pe jumătatea a doua, - le

aducem de nou aminte că numai

numărul de față îl mai pri-

mesc, apoi oprim trimiterea. In

zilele astea cu primejdii nu putem

trimite foi pe credit. Căci nu știu

decă abonatul mai e acasă ori nu

și va mai plăti cu pace, ca în zile

bune, ori nu.                                     


 Coloana 4 


     Institutul diagnostic al doc-

torului Cozmuța, (aflător în Bu-

dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

diata apropiere de clinica centrală.

Casă privată cu grădină. Telefon

urban: József 42--08), - e unicul

institut în Ungaria, care se ocupă

exclusiv cu constatarea diferitelor

morburi mai grele și complicate ca:

boale interne, de rinichi, de nervi

de piept, de piele, venerice, boale

femeești și de copii, etc. Institutul,

pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

medicale, mai are și zece camere

mobilate, pentru pacienți, deci

foarte acomodat pentru publicul

din provință.                                    

     Pentru boale de piept și vene-

rice, institutul are secții separate.

Deslușiri și amănunte dă cu piă-

cere direbțiunea institutului.         

(1353) 8---


Primul depozit român

de PIANE, PIANINE

și ARMONIURI

T. Popovici, Sibiiu, strada

Cisnădiei 7, ---                   

     se recomandată on. public ro-

mân cu fabricate exclusiv bune,

cu cari s'a aprovizionat pentru

on. public muzical.                        

     Prețuri mai ieftine ca ori-

unde ! Impachetarea și transpot

gratis! Plătire și în rate con-

venabile.                                          

     Ca Român și specialist, pro-

prietarul depozitului, roagă publi-

cul nostru de pretutindeni, să-l

onoreze cu încrederea sa.

     Comandele să se facă din

bună vreme pentru ca să poată

fi rezolvite la timp.                        

(1392)4 - 50


Băiat fugit.                                 

     Luni, în 13 Iulie a perit din

Orăștie, învățăcelu) de pînzar

IOAN RUS, dela măestrul Nic.

Marton. Copilul e de 14 ani, ne-

gricios, de naștere din Orăștie.

Se bănuește că a tugit cu alți

băieți spre Romănia.                  

     Cel-ce ar afla unde e, este

rugat să înștiințeze pe părinți,

la adresa: Ioan Rus, în Orăș-

tie (Szászváros) strada Lungă.

(1405) 2 - 2             


Biblioteci poporale

     Fiindcă mulți, voind a-și face

un început de bibliotecă (dulă-

piorul cu cărți, care e martor că

în casa în care el se află, e să-

lășluită știință și dragoste de carte,

prin urmare lumina, cultura !), și

nu știu ce să aleagă, de aceea

„Librăria Naț. S. Bornemisa”

din Orăștie, a ales ea grupe potri-

vite de cărți, care să formeze un

bun început de bibliotecă

în casa celui ce n'are încă.

     Și pentru ca și cetitorii nostri

din popor, mai puțin bogați, să-și

poată lua un șir frumos de cărți

cu bani puțini, Librăria îmbie ur-

mătoarele biblioteci: de 12 cor., de

25 cor., și de 50 cor., punînd în


Transcription history
  • May 18, 2018 07:32:58 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                             


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :             

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Vîrșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    

         Pentru boale de piept și vene-

    rice, institutul are secții separate.

    Deslușiri și amănunte dă cu piă-

    cere direbțiunea institutului.         

    (1353) 8---


    Primul depozit român

    de PIANE, PIANINE

    și ARMONIURI

    T. Popovici, Sibiiu, strada

    Cisnădiei 7, ---                   

         se recomandată on. public ro-

    mân cu fabricate exclusiv bune,

    cu cari s'a aprovizionat pentru

    on. public muzical.                        

         Prețuri mai ieftine ca ori-

    unde ! Impachetarea și transpot

    gratis! Plătire și în rate con-

    venabile.                                          

         Ca Român și specialist, pro-

    prietarul depozitului, roagă publi-

    cul nostru de pretutindeni, să-l

    onoreze cu încrederea sa.

         Comandele să se facă din

    bună vreme pentru ca să poată

    fi rezolvite la timp.                        

    (1392)4 - 50


    Băiat fugit.                                 

         Luni, în 13 Iulie a perit din

    Orăștie, învățăcelu) de pînzar

    IOAN RUS, dela măestrul Nic.

    Marton. Copilul e de 14 ani, ne-

    gricios, de naștere din Orăștie.

    Se bănuește că a tugit cu alți

    băieți spre Romănia.                  

         Cel-ce ar afla unde e, este

    rugat să înștiințeze pe părinți,

    la adresa: Ioan Rus, în Orăș-

    tie (Szászváros) strada Lungă.

    (1405) 2 - 2             


    Biblioteci poporale

         Fiindcă mulți, voind a-și face

    un început de bibliotecă (dulă-

    piorul cu cărți, care e martor că

    în casa în care el se află, e să-

    lășluită știință și dragoste de carte,

    prin urmare lumina, cultura !), și

    nu știu ce să aleagă, de aceea

    „Librăria Naț. S. Bornemisa”

    din Orăștie, a ales ea grupe potri-

    vite de cărți, care să formeze un

    bun început de bibliotecă

    în casa celui ce n'are încă.

         Și pentru ca și cetitorii nostri

    din popor, mai puțin bogați, să-și

    poată lua un șir frumos de cărți

    cu bani puțini, Librăria îmbie ur-

    mătoarele biblioteci: de 12 cor., de

    25 cor., și de 50 cor., punînd în

  • May 18, 2018 04:43:50 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                             


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :             

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    

         Pentru boale de piept și vene-

    rice, institutul are secții separate.

    Deslușiri și amănunte dă cu piă-

    cere direbțiunea institutului.         

    (1353) 8---


    Primul depozit român

    de PIANE, PIANINE

    și ARMONIURI

    T. Popovici, Sibiiu, strada

    Cisnădiei 7, ---                   

         se recomandată on. public ro-

    mân cu fabricate exclusiv bune,

    cu cari s'a aprovizionat pentru

    on. public muzical.                        

         Prețuri mai ieftine ca ori-

    unde ! Impachetarea și transpot

    gratis! Plătire și în rate con-

    venabile.                                          

         Ca Român și specialist, pro-

    prietarul depozitului, roagă publi-

    cul nostru de pretutindeni, să-l

    onoreze cu încrederea sa.

         Comandele să se facă din

    bună vreme pentru ca să poată

    fi rezolvite la timp.                        

    (1392)4 - 50


    Băiat fugit.                                 

         Luni, în 13 Iulie a perit din

    Orăștie, învățăcelu) de pînzar

    IOAN RUS, dela măestrul Nic.

    Marton. Copilul e de 14 ani, ne-

    gricios, de naștere din Orăștie.

    Se bănuește că a tugit cu alți

    băieți spre Romănia.                  

         Cel-ce ar afla unde e, este

    rugat să înștiințeze pe părinți,

    la adresa: Ioan Rus, în Orăș-

    tie (Szászváros) strada Lungă.

    (1405) 2 - 2             


    Biblioteci poporale

         Fiindcă mulți, voind a-și face

    un început de bibliotecă (dulă-

    piorul cu cărți, care e martor că

    în casa în care el se află, e să-

    lășluită știință și dragoste de carte,

    prin urmare lumina, cultura !), și

    nu știu ce să aleagă, de aceea

    „Librăria Naț. S. Bornemisa”

    din Orăștie, a ales ea grupe potri-

    vite de cărți, care să formeze un

    bun început de bibliotecă

    în casa celui ce n'are încă.

         Și pentru ca și cetitorii nostri

    din popor, mai puțin bogați, să-și

    poată lua un șir frumos de cărți

    cu bani puțini, Librăria îmbie ur-

    mătoarele biblioteci: de 12 cor., de

    25 cor., și de 50 cor., punînd în


  • May 18, 2018 04:42:54 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                             


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :             

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    

         Pentru boale de piept și vene-

    rice, institutul are secții separate.

    Deslușiri și amănunte dă cu piă-

    cere direbțiunea institutului.         

    (1353) 8---


    Primul depozit român

    de PIANE, PIANINE

    și ARMONIURI

    T. Popovici, Sibiiu, strada

    Cisnădiei 7, ---                   

         se recomandată on. public ro-

    mân cu fabricate exclusiv bune,

    cu cari s'a aprovizionat pentru

    on. public muzical.                        

         Prețuri mai ieftine ca ori-

    unde ! Impachetarea și transpot

    gratis! Plătire și în rate con-

    venabile.                                          

         Ca Român și specialist, pro-

    prietarul depozitului, roagă publi-

    cul nostru de pretutindeni, să-l

    onoreze cu încrederea sa.

         Comandele să se facă din

    bună vreme pentru ca să poată

    fi rezolvite la timp.                        

    (1392)4 - 50


    Băiat fugit.                                 

         Luni, în 13 Iulie a perit din

    Orăștie, învățăcelu) de pînzar

    IOAN RUS, dela măestrul Nic.

    Marton. Copilul e de 14 ani, ne-

    gricios, de naștere din Orăștie.

    Se bănuește că a tugit cu alți

    băieți spre Romănia.                  

         Cel-ce ar afla unde e, este

    rugat să înștiințeze pe părinți,

    la adresa: Ioan Rus, în Orăș-

    tie (Szászváros) strada Lungă.

    (1405) 2 - 2             


    Biblioteci poporale

         Fiindcă mulți, voind a-și face

    un început de bibliotecă (dulă-

    piorul cu cărți, care e martor că

    în casa în care el se află, e să-

    lășluită știință și dragoste de carte,

    prin urmare lumina, cultura !), și

    nu știu ce să aleagă, de aceea

    „Librăria Naț. S. Bornemisa”

    din Orăștie, a ales ea grupe potri-

    vite de cărți, care să formeze un

    bun început de bibliotecă

    în casa celui ce n'are încă.


  • May 18, 2018 04:40:36 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    

         Pentru boale de piept și vene-

    rice, institutul are secții separate.

    Deslușiri și amănunte dă cu piă-

    cere direbțiunea institutului.         

    (1353) 8---


    Primul depozit român

    de PIANE, PIANINE

    și ARMONIURI

    T. Popovici, Sibiiu, strada

    Cisnădiei 7, ---                   

         se recomandată on. public ro-

    mân cu fabricate exclusiv bune,

    cu cari s'a aprovizionat pentru

    on. public muzical.                        

         Prețuri mai ieftine ca ori-

    unde ! Impachetarea și transpot

    gratis! Plătire și în rate con-

    venabile.                                          

         Ca Român și specialist, pro-

    prietarul depozitului, roagă publi-

    cul nostru de pretutindeni, să-l

    onoreze cu încrederea sa.

         Comandele să se facă din

    bună vreme pentru ca să poată

    fi rezolvite la timp.                        

    (1392)4 - 50


    Băiat fugit.                                 

         Luni, în 13 Iulie a perit din

    Orăștie, învățăcelu) de pînzar

    IOAN RUS, dela măestrul Nic.

    Marton. Copilul e de 14 ani, ne-

    gricios, de naștere din Orăștie.

    Se bănuește că a tugit cu alți

    băieți spre Romănia.                  

         Cel-ce ar afla unde e, este

    rugat să înștiințeze pe părinți,

    la adresa: Ioan Rus, în Orăș-

    tie (Szászváros) strada Lungă.

    (1405) 2 - 2             


  • May 18, 2018 04:38:34 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    

         Pentru boale de piept și vene-

    rice, institutul are secții separate.

    Deslușiri și amănunte dă cu piă-

    cere direbțiunea institutului.         

    (1353) 8---


    Primul depozit român

    de PIANE, PIANINE

    și ARMONIURI

    T. Popovici, Sibiiu, strada

    Cisnădiei 7, ---                   

         se recomandată on. public ro-

    mân cu fabricate exclusiv bune,

    cu cari s'a aprovizionat pentru

    on. public muzical.                        

         Prețuri mai ieftine ca ori-

    unde ! Impachetarea și transpot

    gratis! Plătire și în rate con-

    venabile.                                          

         Ca Român și specialist, pro-

    prietarul depozitului, roagă publi-

    cul nostru de pretutindeni, să-l

    onoreze cu încrederea sa.

         Comandele să se facă din

    bună vreme pentru ca să poată

    fi rezolvite la timp.                        

    (1392)4 - 50


  • May 18, 2018 04:37:28 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    

         Pentru boale de piept și vene-

    rice, institutul are secții separate.

    Deslușiri și amănunte dă cu piă-

    cere direbțiunea institutului.         

    (1353) 8---


    Primul depozit român

    de PIANE, PIANINE

    și ARMONIURI

    T. Popovici, Sibiiu, strada

    Cisnădiei 7, ---                   

         se recomandată on. public ro-

    mân cu fabricate exclusiv bune,

    cu cari s'a aprovizionat pentru

    on. public muzical.                        

         Prețuri mai ieftine ca ori-

    unde ! Impachetarea și transpot

    gratis! Plătire și în rate con-

    venabile.                                          


  • May 18, 2018 04:35:26 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    

         Pentru boale de piept și vene-

    rice, institutul are secții separate.

    Deslușiri și amănunte dă cu piă-

    cere direbțiunea institutului.         

    (1353) 8---


  • May 18, 2018 04:34:29 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 


         Institutul diagnostic al doc-

    torului Cozmuța, (aflător în Bu-

    dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-

    diata apropiere de clinica centrală.

    Casă privată cu grădină. Telefon

    urban: József 42--08), - e unicul

    institut în Ungaria, care se ocupă

    exclusiv cu constatarea diferitelor

    morburi mai grele și complicate ca:

    boale interne, de rinichi, de nervi

    de piept, de piele, venerice, boale

    femeești și de copii, etc. Institutul,

    pe lîngă nstatațiile și laboratoarele

    medicale, mai are și zece camere

    mobilate, pentru pacienți, deci

    foarte acomodat pentru publicul

    din provință.                                    


  • May 18, 2018 04:31:28 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    

         Alți negustori cari ar dori să vîndă

    foile noastre, - să se înștiințeze. Au

    cîștig frumușel dela vînzarea lor.


    Abonaților                                        

         cari n'au trimis încă plata pen-

    tru foi pe jumătatea a doua, - le

    aducem de nou aminte că numai

    numărul de față îl mai pri-

    mesc, apoi oprim trimiterea. In

    zilele astea cu primejdii nu putem

    trimite foi pe credit. Căci nu știu

    decă abonatul mai e acasă ori nu

    și va mai plăti cu pace, ca în zile

    bune, ori nu.                                     


     Coloana 4 




  • May 18, 2018 04:29:23 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerul”.                       

         In aceste locuri căutați spre cum-

    părare „Libertatea” Marția și Vinerea.

    Prețul totdeauna 10 fileri.                    


     Coloana 4 




  • May 18, 2018 04:28:42 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în

    Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;

    în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg

    la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-

    tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.

    Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,

    comerc.; în Abrud la I. Tengher ;

    în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-

    cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-

    sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;

    în Dognecia la G. Dumitru; în Turda

    la „librăria Poporală” I. Pescariu; în

    Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov

    la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.

    „Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în

    Dobra la „Grănițerui”.                       


     Coloana 4 




  • May 18, 2018 04:23:17 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


         Numeri singuratici se găsesc spre

    vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-

    ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :

    N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-

    merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-

    merc.; în Sibiu la traficele: Hermine

    Frank și Németh L.; în Oradea-mare:

    librăria Hegedüs (Rákoczi


     Coloana 4 




  • May 18, 2018 04:20:34 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             

    *

         Numărul viitor al „Libertății”

    va iesi Duminecă, cel mult Luni,

    așa că Marți dimineața va fi în

    toate părțile. Se trimite numai ce-

    lor cari au trimis plata pentru

    numărul de războiu !                   


     Coloana 4 




  • May 18, 2018 04:19:32 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             

         Dar cine nu știe din istorie, că

    adesea prorocîile făcute nainte des-

    pre războaie, au ieșit alt-fel decum

    le spuneau prorocii? Azi merge

    armată mare, dar merge în țară

    streină, unde nu i sunt bine cu-

    noscute locurile, iar cei de acolo

    știu toate ascunzătorile, toate coti-

    turile, și și dacă nu înving, dar cel

    puțin pot hărțui timp îndelungat ar-

    mata streină ce li-a venit în țară.

         Nu se poate ști nimic înainte.

         Dar lăsind că Sîrbii vor mai

    mai cuminți de cum îl știe lumea

    și s'ar da plainici, până nu au per-

    deri prea mari, --- întrebarea ade-

    vărată trebue pusă așa :

         --- Cît vor sta oamenii nostri

    mobilizați (sub arme) ?

         Iar aci se poate răspunde mai

    sigur, că: timp destul de înde-

    lunga! Că chiar căzînd Sîrbia

    în o săptămînadouă, să încep apoi

    „pretracările de pace” și în acea

    vreme armatele rămîn acolo pe lo-

    curile pe cari se află, unele vor

    rămînea acolo și după încheerea

    păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-

    menii noștri să ne vie acasă

    de grab.                                             


     Coloana 4 




  • May 18, 2018 04:14:34 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   

         Dee Dzeu să fie așa. O cioc-

    nire două, și Sîrbia să se dee bă-

    tută de bunăvoe, că mai ușor iese

    din năcaz.                                             


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:13:54 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


    Cît poate ținea războiul?

         Iacă o întrebare pe care și-o

    pune azi toată lumea. Și toată lu-

    mea, care știe ce mică și slabă e

    SÎrbia față de Austroungaria, ---

    spiune: nu poate ținea nici

    două săptămîni!                   


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:12:45 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       

         Și paguba cine-o are ? Noi

    toți ! Că sărăcia asupra țării va

    apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși

    cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde

    ne da napoi uriașale cheltueli.      

    ______


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:11:47 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              

         --- De ce mai părăsiți Belgra-

    deul, doar scupcina a primit

    în Niș îndeplinirea tuturor cere-

    rilor austroungare !                         

         Bine ar fi să fie așa, și să se

    încungiure vărsarea de sînge într'un

    războiu ce n'ar mai avea nici un

    înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-

    resant să vezi lupta unui uriaș

    cu a unui pilic, cel mult te în-

    fiorezi de zbaterile neputincioase

    ale piticului prins în mânile furioase

    ale uriașului, -- iar dacă ei pri-

    mesc punctele ce li se cer, mai

    vîrtos n're înțeles.                       


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:09:18 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             

         Un astfel de călător zice că gro-

    ful Spee, ambasadorul Germa-

    niei la Belgrad, ar fi întrebat pe

    o ceată de cetățeni Austroungari,

    cari erau gata de plecare :              


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:08:30 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon                                              

    care n'ar fi rău să fie așa.

    ______

         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:08:09 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


    Un zvon

    care n'ar fi rău să fie așa.


         Din Semlin (Zimony), oraș ce

    e în fața Belgradului, pe țărmul

    Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta

    vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei

    as fi fost conchemată la Niș, și ți-

    nînd sfat asupra stării de lucruri

    în care a ajuns țara, --- ar fi ho-

    tărit : să se primească toate ce-

    rerile Austroungariei, pen-

    tru a încungiura războiul. Guvernul

    le primea și el, dar nu întru

    toate, ci cîte ceva a mai ciontat

    din acele cereri. Dieta ar fi hotă-

    rît să fie primite întru toate.

         Călătorii mai nou veniți, ci-că

    spun, că așa se vorbea și în Bel-

    grad încă Marți naine de pleca-

    rea lor.                                             


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:04:52 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


         Petrecerile ce au fors publicate

    în timpul mai nou pentru zilele apro-

    piate, în urma stării de războiu, nu

    se vor ținea!                                          


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 04:04:16 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 

    conjurații și trădări de patrie...

    valahe.                                            

         Cea mai nouă viziune ne arată

    un chip de toată frunseța. Ci-că

    M i h a i l  P a v e l, nepotul fostului

    episcop Pavel de Oradea mare, ar

    fi avut la el 50 de chilograme de

    ostrachit, pentru ca să svîrle în

    în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot

    spune nici ziarele ungurești alar-

    mate de această descperire.  In-

    zădar a căutat dl Pavel să le arete

    zelosilor patrioți, că dsa are lipsă

    de materialul explosiv (aprinzător

    și spărgător) pentru ca să-l între-

    buințeze la despicarea trun-

    chiurilor mari de lemne,

    căci se ocupă cu exploatări (tătare)

    de păduri.                                               

         N'a fost crezut. L'au arestat și

    e închis și acum, cu toate întreve-

    nirile advocatului său, care a căutat

    să le tîlcue năbădăioșilor patrioți

    traba cu ostrachitul înfricoșător.

         Să vedem cum s'a mai sfîrși

    și asta !”                                              


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:56:03 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.

         Comisar regesc pentru co-

    mitatul Hunedoarei, a fost numit

    osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-

    mitatului.

         Viziuni patriotice și... dina-

    mită. Celim în „Gazeta Trans” de

    ieri (Mercuri): Frigurile războiului

    fac minuni. --- Concetățenii nostri

    nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:54:31 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.

         Din   potrivă !   Și   acei   cari

    aveți  la  casă  bani   cam   mulți,

    ---- duceți-i spre bună păstrare

    la bancă, tocmai fiindcă-s vre-

    muri tulburi.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:53:34 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :

         Convenția dela Haga (marele

    sfat al tuturor puterile din lume,

    care acolo au încheiat un Con-

    tract mare, iscălit de toate pu-

    terile și obligător pentru toate,

    p r i v i t o r   l a   v r e m i l e   d e

    r ă z b o i u  și  la  felul   de   a  se

    purta în războaiele), --- a r e  u n

    p a r a g r a f  ș i   p r i v i t o r   l a

    bănci. In acel paragraf de spune :

         Dacă în cursul unui războiu,

    oamenii unei armate sparg și jă-

    fuesc vre-o  b a n c ă,  pentru  a-i

    lua avutul, statul a cărei oameni

    au făcut jaful, e dator el a plăti

    acelei bănci toată paguba, după

    încetarea războiului.

         Așa fiind, toți cîți aveți bani

    în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :

    Sunt acolo la loc mai bun și

    mai sigur, decît la voi acasă.

    Să-și scoață omul pe aceea ce-i

    e de lipsă, ca și în vremuri de

    pace, dar de frica războiului,

    să nu-și scoață nimeni banii,

    căci nu face nici un lucri cu-

    minte. Mai curînd se perd dela

    ei, ca dela bancă.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:49:07 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul   de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supuși  ai  Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad.  Foaia

    oficioasă  scrie  că  deși  au  trecut

    pe vaporul românesc  foarte  mulți

    cetățemo.  rămași  în  Belgrad,  ---  to-

    tuși  ar  mai  fi  acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în multe lucriri. oamenii lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locrurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru hrana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît,  că  unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai atît e iertat sp iee vînzătorii.

         --- „Foaia Interesantă”   nea-a   fost

    peste  putință  a   o   scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


    Băncile-s  asigurate !

         Pentru acei cari ar fi încă

    neliniștiți că au bani în bănci

    și li-i teamă că în războiu banca

    ar  putea  fi  jăfuită,  prădată  de

    armate  streine  și  după  războiu

    n'o  să  mai   poată scoate   banii

    din  ea,  ---  facem  cunoscut   ur-

    mătoarele :


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:41:29 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:37:52 Paraskevas Dimitropoulos
  • May 18, 2018 03:35:26 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul  de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supruși  ai   Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad,  Foaia

    oficioasă  scrie  că   deși   au   trecut

    pe vaporul românesc foarte mulți

    cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-

    tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor de hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în  multe  lucriri,  oamenii  lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru grana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît, că unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai  atît  e  iertat  să  iee  vînzătorii.



     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:34:14 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul  de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supruși  ai   Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad,  Foaia

    oficioasă  scrie  că   deși   au   trecut

    pe vaporul românesc foarte mulți

    cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-

    tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor de hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în  multe  lucriri,  oamenii  lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru grana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît, că unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai  atît  e  iertat  să  iee  vînzătorii.

         ---     „Foaia Interesantă”  ne-a  fost

    peste  putință  a  o  scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:34:02 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul  de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supruși  ai   Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad,  Foaia

    oficioasă  scrie  că   deși   au   trecut

    pe vaporul românesc foarte mulți

    cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-

    tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor de hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în  multe  lucriri,  oamenii  lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru grana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît, că unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai  atît  e  iertat  să  iee  vînzătorii.

         ---     „Foaia Interesantă”  ne-a  fost

    peste  putință  a  o  scoate  în  săptă-

    mîna  de  față.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:31:32 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 

    a  Sîrbiei,   numai   moștenitorul  de

    tron, Alexandru a rămas în Belgrad.

    Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.


         Cîți  supruși  ai   Austro-unga-

    riei  mai  sunt  în  Belgrad,  Foaia

    oficioasă  scrie  că   deși   au   trecut

    pe vaporul românesc foarte mulți

    cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-

    tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.


         Prețul lucrurilor de hrană, le

    va statori deregătoriile ! Fiindcă

    în  multe  lucriri,  oamenii  lacomi

    după cîștiguri repezi, au și început

    a se folosi de lipsurile ce le aduce

    cu sine mobilizarea armatei și vînd

    acum în locurile unde e grămădită

    armată, toate locurile de lipsă pen-

    tru grana oamenilor și a animale-

    lor, cu prețuri întreit și împătrate,

    --- ministeriul a hotărît, că unde

    se ivesc plîngeri pentru urcarea

    peste măsură și fără temeiu -- a pre-

    țurilor, --- acolo  d e r e g ă t o r i i l e

    s t a t o r e s c  p r e ț u l  l u c r u r i l o r

    d e  v î n z a r e  p e n t r u  h r a n ă,  și

    numai  atît  e  iertat  să  iee  vînzătorii.



     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 18, 2018 03:25:10 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 6 ---                                                                          Nr. 33.


     Coloana 1 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


Description

Save description
  • 45.85||23.200000000000045||

    Orăștie/Szászváros, România

  • 47.0465005||21.9189438||

    Oradea (Mare), România

  • 44.8532094||20.3555646||

    Semlin/Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)

  • 47.497912||19.040235||

    Budapesta, Ungaria

  • 43.3209022||21.8957589||

    Niș, Sîrbia

  • 46.1802331||23.9279175||

    Blaj, județul Alba, România

  • 46.1335267||22.7884234||

    Brad, județul Hunedoara, România

  • 45.0331044||25.9135987||

    Țintea, orașul Băicoi, județul Prahova, România

  • 46.1545588||21.5899546||

    Ghioroc, județul Arad, România

  • 46.1732769||22.7127167||

    Baia de Criș, județul Hunedoara, România

  • 45.7983273||24.1255826||

    Sibiiu, România

  • 46.0732725||23.5804886||

    Alba Iulia, România

  • 45.8527957||22.1729057||

    Făget, județul Timiș, România

  • 45.6068844||22.9493625||

    Hațeg, România

  • 45.6909898||21.9034608||

    Lugoj, România

  • 46.1234715||22.866127||

    Crișcior, România

  • 46.2726882||23.0657906||

    Abrud, județul Alba, România

  • 45.1181926||21.2944883||

    Vîrșeț/Vârșeț (astăzi Вршац/Vršac, Voivodina, Sîrbia)

  • 47.5038693||23.4634345||

    Șomcuta Mare, județul Maramureș, România

  • 46.6674534||22.3575717||

    Beiuș, județul Bihor, România

  • 45.266667||21.75||

    Dognecea, județul Caraș-Severin, România

  • 46.564676||23.7971063||

    Turda, județul Cluj, România

  • 46.0887169||21.6950507||

    Lipova, județul Arad, România

  • 45.6579755||25.6011977||

    Brașov, România

  • 45.9374985||22.6584494||

    Ilia, județul Hunedoara, România

  • 45.7776871||23.6206131||

    Șugag, județul Alba, România

  • 47.162494||19.5033041||

    Ungaria

  • 44.786568||20.4489216||

    Belgrad, Sîrbia

  • 52.0704978||4.3006999||

    Haga, Țările de Jos

  • 45.793638||22.9975993||

    Comitatul Hunedoara, România

Location(s)
  • Document location Orăștie/Szászváros, România
  • Additional document location Oradea (Mare), România
  • Additional document location Semlin/Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)
  • Additional document location Budapesta, Ungaria
  • Additional document location Niș, Sîrbia
  • Additional document location Blaj, județul Alba, România
  • Additional document location Brad, județul Hunedoara, România
  • Additional document location Țintea, orașul Băicoi, județul Prahova, România
  • Additional document location Ghioroc, județul Arad, România
  • Additional document location Baia de Criș, județul Hunedoara, România
  • Additional document location Sibiiu, România
  • Additional document location Alba Iulia, România
  • Additional document location Făget, județul Timiș, România
  • Additional document location Hațeg, România
  • Additional document location Lugoj, România
  • Additional document location Crișcior, România
  • Additional document location Abrud, județul Alba, România
  • Additional document location Vîrșeț/Vârșeț (astăzi Вршац/Vršac, Voivodina, Sîrbia)
  • Additional document location Șomcuta Mare, județul Maramureș, România
  • Additional document location Beiuș, județul Bihor, România
  • Additional document location Dognecea, județul Caraș-Severin, România
  • Additional document location Turda, județul Cluj, România
  • Additional document location Lipova, județul Arad, România
  • Additional document location Brașov, România
  • Additional document location Ilia, județul Hunedoara, România
  • Additional document location Șugag, județul Alba, România
  • Additional document location Ungaria
  • Additional document location Belgrad, Sîrbia
  • Additional document location Haga, Țările de Jos
  • Additional document location Comitatul Hunedoara, România
Login and add location


ID
6267 / 71132
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Manache Valentin
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


Login to edit the languages
  • Deutsch
  • Magyar
  • Română

Login to edit the fronts

Login to add keywords
  • Home Front

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note