Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.35, 17-30 iulie 1914, Orăştie

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși


 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.


 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbarualții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianucare va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-


 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

     Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

ungaria, dar hotar nu are să peardă

căci atunci s'ai amesteca și alte țări

vecine.                                                 

*                               

     S'a zvonit nu mai prin

Romănia, și pe la noi, că gu-

vernul român ar fi  r î n d u i t

m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

în  „U n i v e r s u l” din București,

că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

rată. Este însă adevarat --- spune

foaia dela București, că s'au luat

unele măsuri militare, poruncite

de împrejurări                                

__________                   

Intîiul    sînge    vărsat!      

___                         

     V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

Cubinul Timișan, trupele sîrb-

bești  cari  se  aflau  pe  va-

poare  pe  Dunăre,  au  tras

focuri asupra trupelor aus-

troungare de pe țărm.         

     Li-s'a răspuns asemenea

cu focuri. S' încins o luptă

deși neînsemnata, avînd nu-

mai puțini răniți.                     

     S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

Luni dimineața, mulți cetățeni

austroungari, căutîndu-și scă-

pare din oraș (din Belgrad) s'au

urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

treacă  pe  țărmul  unguresc  la

Șemlin.                                          

     De pe malul sîrbesc

s'au tras focuri asupra

lor. Cei cari se aflau pe

3 bărci (luntri) mai a-

proape de țărmul sîr-

esc, au fost suprinși de

mare  spaimă. Bărcile

s'au răsturnat și mulți

dintre    refugiați    s'au

înecat în Dunăre !             

     Șemlin, 28 Iulie. --- Asară

la oarele 7 un vapor unguresc

de  călători,  vrînd  să  între  în

canalul dela „Porțile de Fier”,

mai mulți soldați sîrbi

de pe țărmuri au tras

o salvă de pușcături a-

supra    vaporului,    ră-

nind pe mai mulți că-

lători.                             

     Indată vaporul s'a lăsat de

mers mai departe în susul Du-

năr  i  și  s'a  înapoiat  în  apele

romănești.                                   

________                   

Transcription saved

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși


 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.


 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbarualții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianucare va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-


 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

     Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

ungaria, dar hotar nu are să peardă

căci atunci s'ai amesteca și alte țări

vecine.                                                 

*                               

     S'a zvonit nu mai prin

Romănia, și pe la noi, că gu-

vernul român ar fi  r î n d u i t

m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

în  „U n i v e r s u l” din București,

că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

rată. Este însă adevarat --- spune

foaia dela București, că s'au luat

unele măsuri militare, poruncite

de împrejurări                                

__________                   

Intîiul    sînge    vărsat!      

___                         

     V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

Cubinul Timișan, trupele sîrb-

bești  cari  se  aflau  pe  va-

poare  pe  Dunăre,  au  tras

focuri asupra trupelor aus-

troungare de pe țărm.         

     Li-s'a răspuns asemenea

cu focuri. S' încins o luptă

deși neînsemnata, avînd nu-

mai puțini răniți.                     

     S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

Luni dimineața, mulți cetățeni

austroungari, căutîndu-și scă-

pare din oraș (din Belgrad) s'au

urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

treacă  pe  țărmul  unguresc  la

Șemlin.                                          

     De pe malul sîrbesc

s'au tras focuri asupra

lor. Cei cari se aflau pe

3 bărci (luntri) mai a-

proape de țărmul sîr-

esc, au fost suprinși de

mare  spaimă. Bărcile

s'au răsturnat și mulți

dintre    refugiați    s'au

înecat în Dunăre !             

     Șemlin, 28 Iulie. --- Asară

la oarele 7 un vapor unguresc

de  călători,  vrînd  să  între  în

canalul dela „Porțile de Fier”,

mai mulți soldați sîrbi

de pe țărmuri au tras

o salvă de pușcături a-

supra    vaporului,    ră-

nind pe mai mulți că-

lători.                             

     Indată vaporul s'a lăsat de

mers mai departe în susul Du-

năr  i  și  s'a  înapoiat  în  apele

romănești.                                   

________                   


Transcription history
  • May 16, 2018 14:29:36 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                

         Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

    porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

    ceasta încă nu se prea poate, în-

    tru cit să știe, că înțelegerea greco-

    turcă e pe cale bună.

         A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

    hotar   din   partea   Austriei   în

    Sîrbia.                                             

         Deocamdată însă nu se poate

    spune că aceasta se va întîmpla.

    Austria a declarat, că ea nu ur-

    mărește nici o cucerire de terito-


     Coloana 4 

    riu. Dacă totuși așa ceva

    s'ar întîmpla, și cumpăna

    din Balcani ar fi schimbată

    pe urma războiului austro-

    ungarosîrb, Romănia va a-

    păra, după cum am spus, această

    cumpănă prin pășirea ei!                

         Dacă Austroungaria ar cu-

    prinde hotare sîrbești și

    în urmă lucrul acesta va fi adus

    înaintea unei conferințe eu-

    ropene, Romănia, dacă va vent

    vorba acolo despre aceasta în le-

    gătură cu pacea dela București,

    va avea cuvîntul ei de spus-

    în această conferință și va

    apăra din toate puterile ei pacea

    dela București !                               

         Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

    turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

    ungaria, dar hotar nu are să peardă

    căci atunci s'ai amesteca și alte țări

    vecine.                                                 

    *                               

         S'a zvonit nu mai prin

    Romănia, și pe la noi, că gu-

    vernul român ar fi  r î n d u i t

    m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

    p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

    în  „U n i v e r s u l” din București,

    că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

    rată. Este însă adevarat --- spune

    foaia dela București, că s'au luat

    unele măsuri militare, poruncite

    de împrejurări                                

    __________                   

    Intîiul    sînge    vărsat!      

    ___                         

         V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

    Cubinul Timișan, trupele sîrb-

    bești  cari  se  aflau  pe  va-

    poare  pe  Dunăre,  au  tras

    focuri asupra trupelor aus-

    troungare de pe țărm.         

         Li-s'a răspuns asemenea

    cu focuri. S' încins o luptă

    deși neînsemnata, avînd nu-

    mai puțini răniți.                     

         S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

    Luni dimineața, mulți cetățeni

    austroungari, căutîndu-și scă-

    pare din oraș (din Belgrad) s'au

    urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

    treacă  pe  țărmul  unguresc  la

    Șemlin.                                          

         De pe malul sîrbesc

    s'au tras focuri asupra

    lor. Cei cari se aflau pe

    3 bărci (luntri) mai a-

    proape de țărmul sîr-

    esc, au fost suprinși de

    mare  spaimă. Bărcile

    s'au răsturnat și mulți

    dintre    refugiați    s'au

    înecat în Dunăre !             

         Șemlin, 28 Iulie. --- Asară

    la oarele 7 un vapor unguresc

    de  călători,  vrînd  să  între  în

    canalul dela „Porțile de Fier”,

    mai mulți soldați sîrbi

    de pe țărmuri au tras

    o salvă de pușcături a-

    supra    vaporului,    ră-

    nind pe mai mulți că-

    lători.                             

         Indată vaporul s'a lăsat de

    mers mai departe în susul Du-

    năr  i  și  s'a  înapoiat  în  apele

    romănești.                                   

    ________                   

  • May 16, 2018 14:29:23 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                

         Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

    porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

    ceasta încă nu se prea poate, în-

    tru cit să știe, că înțelegerea greco-

    turcă e pe cale bună.

         A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

    hotar   din   partea   Austriei   în

    Sîrbia.                                             

         Deocamdată însă nu se poate

    spune că aceasta se va întîmpla.

    Austria a declarat, că ea nu ur-

    mărește nici o cucerire de terito-


     Coloana 4 

    riu. Dacă totuși așa ceva

    s'ar întîmpla, și cumpăna

    din Balcani ar fi schimbată

    pe urma războiului austro-

    ungarosîrb, Romănia va a-

    păra, după cum am spus, această

    cumpănă prin pășirea ei!                

         Dacă Austroungaria ar cu-

    prinde hotare sîrbești și

    în urmă lucrul acesta va fi adus

    înaintea unei conferințe eu-

    ropene, Romănia, dacă va vent

    vorba acolo despre aceasta în le-

    gătură cu pacea dela București,

    va avea cuvîntul ei de spus-

    în această conferință și va

    apăra din toate puterile ei pacea

    dela București !                               

         Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

    turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

    ungaria, dar hotar nu are să peardă

    căci atunci s'ai amesteca și alte țări

    vecine.                                                 

    *                               

         S'a zvonit nu mai prin

    Romănia, și pe la noi, că gu-

    vernul român ar fi  r î n d u i t

    m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

    p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

    în  „U n i v e r s u l” din București,

    că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

    rată. Este însă adevarat --- spune

    foaia dela București, că s'au luat

    unele măsuri militare, poruncite

    de împrejurări                                

    __________                   

    Intîiul    sînge    vărsat!      

    ___                         

         V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

    Cubinul Timișan, trupele sîrb-

    bești  cari  se  aflau  pe  va-

    poare  pe  Dunăre,  au  tras

    focuri asupra trupelor aus-

    troungare de pe țărm.         

         Li-s'a răspuns asemenea

    cu focuri. S' încins o luptă

    deși neînsemnata, avînd nu-

    mai puțini răniți.                     

         S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

    Luni dimineața, mulți cetățeni

    austroungari, căutîndu-și scă-

    pare din oraș (din Belgrad) s'au

    urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

    treacă  pe  țărmul  unguresc  la

    Șemlin.                                          

         De pe malul sîrbesc

    s'au tras focuri asupra

    lor. Cei cari se aflau pe

    3 bărci (luntri) mai a-

    proape de țărmul sîr-

    esc, au fost suprinși de

    mare  spaimă. Bărcile

    s'au răsturnat și mulți

    dintre    refugiați    s'au

    înecat în Dunăre !             

         Șemlin, 28 Iulie. --- Asară

    la oarele 7 un vapor unguresc

    de  călători,  vrînd  să  între  în

    canalul dela „Porțile de Fier”,

    mai mulți soldați sîrbi

    de pe țărmuri au tras

    o salvă de pușcături a-

    supra    vaporului,    ră-

    nind pe mai mulți că-

    lători.                             

         Indată vaporul s'a lăsat de

    mers mai departe în susul Du-

    năr  i  și  s'a  înapoiat  în  apele

    romănești.                                   


  • May 16, 2018 14:18:48 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                

         Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

    porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

    ceasta încă nu se prea poate, în-

    tru cit să știe, că înțelegerea greco-

    turcă e pe cale bună.

         A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

    hotar   din   partea   Austriei   în

    Sîrbia.                                             

         Deocamdată însă nu se poate

    spune că aceasta se va întîmpla.

    Austria a declarat, că ea nu ur-

    mărește nici o cucerire de terito-


     Coloana 4 

    riu. Dacă totuși așa ceva

    s'ar întîmpla, și cumpăna

    din Balcani ar fi schimbată

    pe urma războiului austro-

    ungarosîrb, Romănia va a-

    păra, după cum am spus, această

    cumpănă prin pășirea ei!                

         Dacă Austroungaria ar cu-

    prinde hotare sîrbești și

    în urmă lucrul acesta va fi adus

    înaintea unei conferințe eu-

    ropene, Romănia, dacă va vent

    vorba acolo despre aceasta în le-

    gătură cu pacea dela București,

    va avea cuvîntul ei de spus-

    în această conferință și va

    apăra din toate puterile ei pacea

    dela București !                               

         Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

    turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

    ungaria, dar hotar nu are să peardă

    căci atunci s'ai amesteca și alte țări

    vecine.                                                 

    *                               

         S'a zvonit nu mai prin

    Romănia, și pe la noi, că gu-

    vernul român ar fi  r î n d u i t

    m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

    p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

    în  „U n i v e r s u l” din București,

    că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

    rată. Este însă adevarat --- spune

    foaia dela București, că s'au luat

    unele măsuri militare, poruncite

    de împrejurări                                

    __________                   

    Intîiul    sînge    vărsat!      

    ___                         

         V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

    Cubinul Timișan, trupele sîrb-

    bești  cari  se  aflau  pe  va-

    poare  pe  Dunăre,  au  tras

    focuri asupra trupelor aus-

    troungare de pe țărm.         

         Li-s'a răspuns asemenea

    cu focuri. S' încins o luptă

    deși neînsemnata, avînd nu-

    mai puțini răniți.                     

         S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

    Luni dimineața, mulți cetățeni

    austroungari, căutîndu-și scă-

    pare din oraș (din Belgrad) s'au

    urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

    treacă  pe  țărmul  unguresc  la

    Șemlin.                                          


  • May 16, 2018 14:17:06 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                

         Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

    porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

    ceasta încă nu se prea poate, în-

    tru cit să știe, că înțelegerea greco-

    turcă e pe cale bună.

         A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

    hotar   din   partea   Austriei   în

    Sîrbia.                                             

         Deocamdată însă nu se poate

    spune că aceasta se va întîmpla.

    Austria a declarat, că ea nu ur-

    mărește nici o cucerire de terito-


     Coloana 4 

    riu. Dacă totuși așa ceva

    s'ar întîmpla, și cumpăna

    din Balcani ar fi schimbată

    pe urma războiului austro-

    ungarosîrb, Romănia va a-

    păra, după cum am spus, această

    cumpănă prin pășirea ei!                

         Dacă Austroungaria ar cu-

    prinde hotare sîrbești și

    în urmă lucrul acesta va fi adus

    înaintea unei conferințe eu-

    ropene, Romănia, dacă va vent

    vorba acolo despre aceasta în le-

    gătură cu pacea dela București,

    va avea cuvîntul ei de spus-

    în această conferință și va

    apăra din toate puterile ei pacea

    dela București !                               

         Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

    turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

    ungaria, dar hotar nu are să peardă

    căci atunci s'ai amesteca și alte țări

    vecine.                                                 

    *                               

         S'a zvonit nu mai prin

    Romănia, și pe la noi, că gu-

    vernul român ar fi  r î n d u i t

    m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

    p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

    în  „U n i v e r s u l” din București,

    că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

    rată. Este însă adevarat --- spune

    foaia dela București, că s'au luat

    unele măsuri militare, poruncite

    de împrejurări                                

    __________                   

    Intîiul    sînge    vărsat!      

    ___                         

         V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

    Cubinul Timișan, trupele sîrb-

    bești  cari  se  aflau  pe  va-

    poare  pe  Dunăre,  au  tras

    focuri asupra trupelor aus-

    troungare de pe țărm.         

         Li-s'a răspuns asemenea

    cu focuri. S' încins o luptă

    deși neînsemnata, avînd nu-

    mai puțini răniți.                     


  • May 16, 2018 14:13:49 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                

         Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

    porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

    ceasta încă nu se prea poate, în-

    tru cit să știe, că înțelegerea greco-

    turcă e pe cale bună.

         A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

    hotar   din   partea   Austriei   în

    Sîrbia.                                             

         Deocamdată însă nu se poate

    spune că aceasta se va întîmpla.

    Austria a declarat, că ea nu ur-

    mărește nici o cucerire de terito-


     Coloana 4 

    riu. Dacă totuși așa ceva

    s'ar întîmpla, și cumpăna

    din Balcani ar fi schimbată

    pe urma războiului austro-

    ungarosîrb, Romănia va a-

    păra, după cum am spus, această

    cumpănă prin pășirea ei!                

         Dacă Austroungaria ar cu-

    prinde hotare sîrbești și

    în urmă lucrul acesta va fi adus

    înaintea unei conferințe eu-

    ropene, Romănia, dacă va vent

    vorba acolo despre aceasta în le-

    gătură cu pacea dela București,

    va avea cuvîntul ei de spus-

    în această conferință și va

    apăra din toate puterile ei pacea

    dela București !                               

         Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

    turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

    ungaria, dar hotar nu are să peardă

    căci atunci s'ai amesteca și alte țări

    vecine.                                                 

    *                               

         S'a zvonit nu mai prin

    Romănia, și pe la noi, că gu-

    vernul român ar fi  r î n d u i t

    m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

    p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

    în  „U n i v e r s u l” din București,

    că  știrea  aceast  nu  e  adevă-


  • May 16, 2018 14:11:24 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                

         Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

    porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

    ceasta încă nu se prea poate, în-

    tru cit să știe, că înțelegerea greco-

    turcă e pe cale bună.

         A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

    hotar   din   partea   Austriei   în

    Sîrbia.                                             

         Deocamdată însă nu se poate

    spune că aceasta se va întîmpla.

    Austria a declarat, că ea nu ur-

    mărește nici o cucerire de terito-


     Coloana 4 

    riu. Dacă totuși așa ceva

    s'ar întîmpla, și cumpăna

    din Balcani ar fi schimbată

    pe urma războiului austro-

    ungarosîrb, Romănia va a-

    păra, după cum am spus, această

    cumpănă prin pășirea ei!                

         Dacă Austroungaria ar cu-

    prinde hotare sîrbești și

    în urmă lucrul acesta va fi adus

    înaintea unei conferințe eu-

    ropene, Romănia, dacă va vent

    vorba acolo despre aceasta în le-

    gătură cu pacea dela București,

    va avea cuvîntul ei de spus-

    în această conferință și va

    apăra din toate puterile ei pacea

    dela București !                               



  • May 16, 2018 14:03:24 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                

         Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

    porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

    ceasta încă nu se prea poate, în-

    tru cit să știe, că înțelegerea greco-

    turcă e pe cale bună.

         A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

    hotar   din   partea   Austriei   în

    Sîrbia.                                             

         Deocamdată însă nu se poate

    spune că aceasta se va întîmpla.

    Austria a declarat, că ea nu ur-

    mărește nici o cucerire de terito-


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 14:00:54 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       

         In acest caz, de ori unde ar

    veni încercarea de a se schimba

    această cumpănă, România e gata

    de a păși ca să apere, cum va pu-

    tea mai bine, pacea balcanică, pen-

    tru ținerea căreia ea e una cu toate

    țările din Balcani.                                

     Se naște întrebarea, cum s'ar

    putea atinge cumpăna balcanică

    stabilită prin pacea dela București?

         Sunt trei căi.

         Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

    și ea în războiu, ceea ce însă nu

    credem, doar Bulgaria a declarat

    că ea va păstra cu totul ținută

    p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

    părările (pentru ciocnirile dela gra-

    niță) dintre Romănia și Bulgaria,

    sunt pe cale de a se împăca cu

    bine.                                                


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:57:41 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             

         România va sta liniștită față

    de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

    trucît războiul nu va atinge nici

    una din trebile cari o privesc și

    pe ea. România nu are nici un

    fel de înțeles de alianță (tovărășie

    de arme) nici cu Austria, nici cu

    Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

    ire și ea în război.   R o m â n i a

    e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

    c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

    î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

    b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

    c e e a l a l t ă.                                            

         Nu va putea înse rămînea nepă-

    sătoare România atunci, dacă din

    urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

    pla vreo schimbare în cumpăna

    stărilor din Balcani.                       


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:53:48 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 

         -- Dar nu la Viena voiu să

    plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

    --- ci pe cîmpul de luptă în mij-

    locul oștilor mele...                       

         Toată lumea a rămas adînc miș-

    cată de acest gînd și de această

    dorință a Meastății Sale, de a se

    vedea încă în mijlocul oștilor, în

    tre cari de ani de zile n'a mai

    fost aici la manevre, --- deși ăi

    plăcea acest lucru și în fiecare an

    mergea cu atîta drag la manevrele

    cele mari în două-trei puncte ale

    Impărăției Sale.                                   

    __________

    Ministrii români

    BRĂTIANU și PORUMBARU

    despre ținuta Romăniei.

    _____

         Conzulii puterilor streine află-

    tori în București, au întrebat unii

    la București pe ministrul de externe

    al Romăniei E. Porumbarualții

    la Sinaia pe prim ministrul Româ-

    niei : I. Brătianucare va fi ținuta

    României față de războiul austro-

    ungaro-sîrb ?                                       

         Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

    ț i a n u  au răspuns astfle :             


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:44:47 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să                    

    meargă în tabără!                 

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            

         --- Dar, Maestate, aerul în Viena

    e acum așa de ferbinte și de în-

    cărcat de praf, că ușor poate fi

    stricăcios sănătății Mestății voastre.


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:42:53 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să

    meargă în tabără!

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

         Surtenii crezînd că Domnitorul

    are dorința de a merge acasă la

    Viena ori la Schönbrun, au cercat

    șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

    nîndu-i:                                            


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:41:47 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________

    Maestatea Sa, vrea să

    meargă în tabără!

         Din Ischl --- locul de scaldă la

    care petrece în timpul de față Ma-

    eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

    și Rege, --- se trimite știrea, că

    Luni Maestatea Sa a spus de odată

    celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

    s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:40:21 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

    la amiaz, mergînd lărmuitori

    î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

    t r i a c e, au ars un steab austriac!

         Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

    firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

    c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

    iască  S î r b i a !”                            

         Un politic de rang înalt mi-a

    spus:                                                

         --- După-ce Rusia nu rămîne

    nepăsătoare, --- și noi, Fran-

    cezii, vom fi tîrîți în

    războiu ! Primim acest lucru,

    rămînînd răspunderea asupra ce-

    lui ce l'a provocat!                           

    *

         --- Președintele  F r an c i e i,  a-

    flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

    matului Austriei, deși avea să

    meargă să mai cerceteze pe Re-

    gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

    ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

    planul, s'a întors pe calea cea mai

    scurtă la Paris!..

    __________


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:34:45 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.                   

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:31:58 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       

    __________

    Francia și războiul.

         Din Paris se scrie lui „Az

    Est” : Vă pot da știri din locuri

    bine cunoscătoare.                  

         Despre Rusia să ține aici

    (la Paris) că ea dorește foarte

    t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

    tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

    tria va ataca pe Sîrbia !                     

         O ceată de demonstrați (fran-

    cezi din Paris) azi, în 28 Iulie


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:30:11 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  

         -- „Echo de Paris” află că

    și comandanții corpurilor de ar-

    mată franceză, cari erau cumva

    duși la scălzi, -- au primit porunci

    telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

    p o s t u r i l e  l o r !                       


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:28:59 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 

         Tat așa au fost chemați din alte

    părți de țară.                                    

         -- Ziarele de Marți din Paris,

    scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

    l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

    l i s s i m (cel mai mare general co-

    mandant) peste armata rusească.  


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 16, 2018 13:27:35 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 

    obligați încă față de armată și a-

    flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

    r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

    acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

    au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

    rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

    pitala germană                                 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 23:49:42 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.

         --- Din Berlin se scrie, că la înce-

    putul acestei săptămîni, supușii ruși


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 23:49:16 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.

         --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

    a primit știrea din un oraș rusesc

    dela hotare, că din stațiile aproape

    de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

    g o a n e l e  de tren au fost trase în

    lăuntrul țării.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 23:48:20 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.

         Cu toate acestea, nu trebue să

    ne umplem de griji pe urma aces-

    tor fapte. Depărtările mari îngre-

    ună peste măsură mobilizarea (la

    Ruși) și pregătirea armatei.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 23:47:28 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:

         Corpurile dela hotare ale Ru-

    siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

    (învățate, pregătite), și-s înzestrate

    cu cavalerie (armată de călăreți)

    tare. lar ca număr, aceste corpuri

    ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

    s u s  de ale noastre austriece și

    de cele germane.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 23:45:54 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):

         In cercurile politice de aici

    așa se știe, că Rusia a rîn-

    duit mobilizarea pe lungul

    hotarului Galiliei (Austriei) și a

    celui german !  Trei cercuri mili-

    tare vin aci în vorbă, din cari

    fucare cuprinde mai multe Cor-

    puri de armată.

         Cercul de Vilna, cu ale sale

    corpuri, amenința hotarele germane,

    așemenea și cercul de Varșovia,

    --- iar cercul de Kiew amenință

    hotarele austriace. In cercul de

    Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

    Varșovia 5 corpuri, în cel de

    Kiew corpuri,. Avînd în vedere

    că unul din aceste corpuri cade

    însă adinc în lăuntrul Rusiei,

    în vorbă pot veni 12 corpuri,

    cari sunt mai aporape și mai cu-

    rînd gata de împins la hotare.

         Despre corpurile acestea dela

    hotare, se cire din Berlin unui ziar

    din Pesta următoarele:


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 23:39:58 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                       __________

             Rusia mobilizează?

                           _____

         O telegramă din Berlin, spune

    cu data de Marți (28 Iulie):


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 23:38:38 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

    s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

    v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

    p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

    p a c e !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 20:45:35 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.

         Acest scop îl urmărește

    și Impăratul Wilhelm, care

    ci-că a trimis în săptămîna asta

    pe o persoană de rang foarte înalt

    dela Curtea sa, la Curtea Țarului

    rusesc, ducîndu-i și o scri-

    soare dela Impărat și a-

    vînd să-l roage stăruitor

    pentru ca să rămînă pe

    pace !

         Că izbuti-vă cu stăruința sa

    asta, până în clipele de față,

    nu se știe.

                          ________


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 20:41:03 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 

         --- Ba ziarul „Neue Freie

    Prese” din Viena, află, că stră-

    duințele puterilor mari de a împe-

    deca războiul, sun făgăduitoare.

    Anglia din parte întreitei în-

    țelegeri și Italia din partea tri-

    plei-alianțe, își pun toate pute-

    rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

    dela un pas pripit, de a mo-

    biliza și a se arunca și ea în

    războiu.


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 15, 2018 20:38:14 Paraskevas Dimitropoulos

    LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33


     Coloana 1 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


Description

Save description
  • 45.85||23.200000000000045||

    Orăștie, România

  • 48.856614||2.3522219||

    Paris, Francia

  • 44.016521||21.005859||

    Sîrbia

  • 60.17190683953497||14.578559593750015||

    Șvedia

  • 47.7123805||13.6209459||

    Bad Ischl, Austria

  • 44.4267674||26.1025384||

    București, România

  • 42.733883||25.48583||

    Bulgaria

  • 39.074208||21.824312||

    Grecia

  • 38.963745||35.243322||

    Turcia

  • 44.786568||20.4489216||

    Belgrad, Sîrbia

  • 44.8532094||20.3555646||

    Semlin (Zemun, Belgrad, Sîrbia)

  • 48.2081743||16.3738189||

    Viena, Austria

  • 52.5200066||13.404954||

    Berlin, Germania

  • 55.743459567680645||38.166616306250035||

    Rusia

  • 54.6871555||25.2796514||

    Vilna, Lituania

  • 52.2296756||21.0122287||

    Varșovia, Polonia

  • 50.4501||30.5234||

    Kiew, Ucraina

Location(s)
  • Document location Orăștie, România
  • Additional document location Paris, Francia
  • Additional document location Sîrbia
  • Additional document location Șvedia
  • Additional document location Bad Ischl, Austria
  • Additional document location București, România
  • Additional document location Bulgaria
  • Additional document location Grecia
  • Additional document location Turcia
  • Additional document location Belgrad, Sîrbia
  • Additional document location Semlin (Zemun, Belgrad, Sîrbia)
  • Additional document location Viena, Austria
  • Additional document location Berlin, Germania
  • Additional document location Rusia
  • Additional document location Vilna, Lituania
  • Additional document location Varșovia, Polonia
  • Additional document location Kiew, Ucraina
Login and add location


ID
6267 / 71128
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Manache Valentin
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


Login to edit the languages
  • Deutsch
  • Français
  • Română

Login to edit the fronts

Login to add keywords
  • Home Front

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note