Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.32, 14/27 iulie 1914, Orăştie

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


 Coloana 1 

         Dăr la asta să nu să gîndească

familiile glotașilor. Cînd a ajuns

lucrul la atît, până atunci soartea

războiului s'a hotărît! Aceea

se hotărește în încăerările puter-

nice și sîngeroase ale armatei re-

gulate cu inimicul.

                     __________


Rusia și Francia

                ---   respinse.

         Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

cia au făcut încercare la Austro-

ungaria ---- prin conzulii lor din

Viena, ---- să lungească terminul

cel prea scurt al Ultimatului.

Cele două țări au zis: „Dă-ne

timp și prilegui să între-

venim la Belgrad, să fa-

cem pe Sîrbi a vă primì

cererile !...

         Austroungaria a răspuns că

nu poate ; a respins intrevenirea,

--- lucru ce i-se ia în nume de

rău de cele două puteri, cari

nădăjduiau a putea împăca pe

cele două certate.

                     __________


Icoană fioroasă.

Impletire grozavă de brațe

     și de arme, în Balcani!     


         De va izbucnì marele răz-

boiu european, apoi iaca ce poate

fi în jurul și în josul nostru:

         Bulgaria va fi pusă la

cale de Austria și Germania, să

atace Romănia, pentru a-i da

de lucru acolo și a nu putea

fi de vre un ajutor cumva Ru-

siei!

         Turcia va ataca pe Gre-

cia, pentru a o face să nu fie

de tolos ortacei sale Sîrbia,

ou care are legături de arme

         Italia va întra în Albania

și va ataca aci în coaste pe

Sîrbia, pentru ca asta să nu

poată sărì în coastele Austriei

și Ungariei.

         Așa în Balcani va fi o cum-

plită împletire de brațe vrășmă-

șite, o trîntă sălbatecă; om pe

om va sări punîndu-i genun-

chele 'n pept, --- și numai Dzeu

poate prevedea nainte, cai din

trîntași ar rămînea la urmă zdro-

biți la pămînt !

         Așa, avînd Sîrbia și Romă-

nia și Grecia de lucru acolo în

josul Dunărei, Austroungaria șo

Germania ar rămînea cu mînile

slobode de a să încăera cu Ru-

sia și Francia !

  O încăerare asemenea cum-

plită și greu de prevăzut că în

ce fel s'ar sfirșì !

                     __________


Gloatele


        vor fi chemate sub armă în

comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

raș-Severin, Timiș și Torontal.

                     __________


 centru 

Știrile de Duminecă.                                          

--- Cele maĭ nouă. ---

--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


 Coloana 2 

Răspunsul Sîrbie

                      nu e mulțumitor.


       Sîmbătă după amiazi aproape

de orele 6, pe cînd îi era dară

terminul pus, ---- ministrul pre-

ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

fățișat la ambasadorul Austro-

Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

biei la Ultimat.                                

       Baronul Giesl, amasado-

rul Austroungariei, l'a cetit și

i-a și spus îndată ministrului-

președinte sîrbesc, că acest răs-

puns --- nu e mulțumitor !

       El, ambasadorul, potrivit po-

runcii ce are dela guvernul seu,

e silit dar să plece din Bel-

grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

ruperea legăturilor de

vecini pacinici și întra-

rea stării de războiu în-

tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

       Așa apoi cu ziua Sîmbătă

d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

și Austroungaria a întrat starea

de războiu. Se spune că armata

austroungară a și dat încă a-

tunci sara semnul începutului

războiului: trăgînd cîteva

pușcături de tun de pe

țărmul stîng ai Dunării

asupra Belgradului.    

       La asta din cipitala sîrbească

au răspuns alte cîteva pușcă-

turi de tun, ca un fel de salut.

Tunurile austriece spuneau:

--- Vă salutăm, neas-

tîmpăraților vecini, ve-

nim !                              

       Cele sîrbești răspundeau:

--- Suntem și noi aici,

vă așteptăm, veniți !

       Dar apoi din parte sîrbească

au încetat pușcăturile, --- căci

acolo lucrul era hotărit: Impo-

trivire în jurul Belgradului nu

se face! Orașul va fi predat

fără luptă. Că de primesc

lupta din el, --- apoi tunurile

austriace de pe țărmul stîng al

Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

besc de-l prăbușesc într'un mor-

man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

trieci să între în oraș, --- își

cruță orașul însuși. Toată Curtea,

vistieria statului și lucrurile de

preț și armata, s'a fost re-

tras deja în jos, în orașul

Craguievaț, care găzduește azi

pe Rege și conducerea țării.

       Incă Sîmbătă noaptea spre

Duminecă s'a făcut trecerea unei

părți a armatei noastre în Bel-

grad, ---- precum spun foile un-

gurești din Arad.                          


Generalul sîrb Putnic                      

prins în Ungaria!        


Voevodul Putnik general, ca-

pul statului major al armatei șîr-

bești, se afla în Gleichenberg cu

fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


 Coloana 3 

telegrama de chemare acasă. In-

dată a plecat. In Graț s'a urcat

încă o doamnă în cupeul în care

se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

de pe pămînt austriac trecînd pe

cel unguresc, ---- doamna din cu-

peul generalului s'a dat jos și a

șoptit ceva călăuzului unguresc. In

scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

P u t n i k, capul statului major al

armatei sîrbești, se află pe tren !

Toată lumea începu a merge să-l

vadă ! Se îmbulza om pe om la

ușa cupeului voevodulul. Mirat de

asta, generalul frasă perdelele și

încuie ușa cupeului.                         

       Pe drum dol gendarmi se ur-

cară la o gară pe același vagon

și păziră acel cupeu. Fuseseră che

mați anume. Căci se înserase. Erau

aproape oarele 10 seara, cînd tre-

nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

neralului, zicîndu i :

---- Provocăm pe Excelenția Ta

să ne urmezi. Suntem polițiști de

sta.                                                        

---- De ce ? întrebă aprins, pe

franțusește, generalul. Nu mă su-

un chemării voastre.                         

---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

losì de forță (de putere).                   

---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

neralul și ridică mâna dreaptă sus.

       Polițiștii îl prinseră de braț pe

general. Fata țipă (zbieră) speriată.

Atunci detectivii lăsară brațul ge-

neralului spre a liniștì pe dșoara,

că nu i-se va întimplà niei un rău

tatălul ei.                                             

---- Excelență ! ---- ziseră apoi

detectivii generalului sîrbesc, ----

starea de războiu între Sîrbia și

Austroungaria a întrat dela 6 ore,

-- în urma acestei stări, te decia-

răm prisoner de războiu.            

--- Atunci mă supun, --- zi-

se înfrânt generalul...               

       Detectivii îl luară de braț și

plecară cu el. Și a fost dus în pa-

latul comandei militare din Buda,

unde e păzit.                                       

       Și va trebuì să steà, cu înima

ca tăiată de cuțite, capul statului

major, care diriguià planurile de

luptă, --- să steà și să privească

neputincios, din Budapesta, mișcă-

rile și luptele nesnădăjduite ale

oștirii patriei sale !                        

      ______________


Fuga din Belgrad

       Din Zimony --- orașul de pe

țărmul unguresc al Dunării în fața

Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

toarea telegramă :

       Zimony, 25 Iul. --- In decursul

serii a sosit aici o nouă corabie

din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

cetățenii austroungari, cari fug din

orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

Corabia e plină, plină, de fugari.

Ei spun, că după plecarea baronu-

lui Giesl, a urmat o colosată fer-

bere în tot orașul. Soldații silesc

pe locuitori să plece cît se pate

mai repede din oraș ! Femeile

și copiii au plecat toți din

oraș ! Barbații cari numai sînt în

stare a purta arme, --- toți sînt

înarmați și, sub conducere de sol-

dați, sînt trimiși de pază, pentru

slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

      ______________


 Coloana 4 

Cari regimente                           

se mobilizează?              

-----                                 

       Foaia oficioasă a rînduit mo-

bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

armată. Pe cuprinsul fiecărui

corp se afișează (se lipesc pe

păreți) în orașe și în comune,

publicațiuni anume, ce privesc

pe cei obligați față de armată

în acel ținut. Să pot vedeà pe

la toa te primăriile.                  

       Primăria orașului Pesta a

afișat o publicațiune care arătă

că au căpătat porunca de mo-

bilizare regimentele de infante-

rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

68. 69. și 86 ce se țin de cor-

pul din Pesta. Apoi regimentele

de hușari 7. 8. 10. 13.

       Și toată artileria (tunarii),

toată cavaleria (husarii), hon-

vezii și taote trupele întregi-

toare și ajutătore de pe co-

prinsurile acestor regimente.

       Lă Arad, au poruncă de

mobilizare regimentele No 29.

33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.

și toate trupele ce să țin de

ele. Și încă 6 corpuri. Corpul

12 din Ardeal nu e între are

părți de trupe în Bosnia.

       Trupele cari se află Bos-

nia-Herțegovina, sunt puse pe

picior de războiu și ele.             

       Așadar din Regimentul ro-

mânesc 64 dela Orăștie, numai

batalionul 3. aflători în Bosnia

e mobilizat. Toți rezeviștii ce

se țin de acel batalion, au fost

chemați sub arme și trimiși re-

pede la trupa lor.                        

       Celalte batailloane vor fi

mobilizate numai cînd s'ar de-

creta mobilizarea și mai departe.

       Corpul No 7. de armată (de

Arad) e cel care pleacă asupra

Sîrbiei în linia întîie.                   

________                     


Străduința cea mare

       a puterilor mari, este astăzi

numai una: Să localizeze răz-

boiul! Să-l facă adecă a se măr-

ginì între Austria și Sîrbia, și

să nu între în foc și alte state.

________                   

Despre mișcările trupelor

       nu e iertat să publicăm nimic,

--- anume că au plecat de colo și

de colo atîtea și atîtea trupe, că

ele sunt acum colo ori dincolo.

Numai ce se dă de însaș comanda

militară spre publicare.                   

       Comanda militară va da însă

foilor stiri de pe cămpul de răz-

boiu, pe cît va aftà de lipsă și că

publicarea lor nu e spre vre un

rău al armatei.                              

.                          

=== Numărul nostru viitor va ieșì

J o i, și atunci vom aveà știri intere-

sante de cîmpul de luptă.                 

       Spre cumpărare aflați foaia

„Libertatea” la vînzători în: Alba-

Iulia, Blaj, Hunedoara, Sibiiu, Bra-

șov, Hațeg, Brad, Lugoj, Seliște,

Dobra, Ilia, Lipova, Ghioroc, Șom-

cuta-mare, Beiuș, Vinț, Turda, Vîr-

șeț, Criștior, Lugoș, Baia-de-Criș,

și altele.                                              

__________                        

Transcription saved

Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


 Coloana 1 

         Dăr la asta să nu să gîndească

familiile glotașilor. Cînd a ajuns

lucrul la atît, până atunci soartea

războiului s'a hotărît! Aceea

se hotărește în încăerările puter-

nice și sîngeroase ale armatei re-

gulate cu inimicul.

                     __________


Rusia și Francia

                ---   respinse.

         Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

cia au făcut încercare la Austro-

ungaria ---- prin conzulii lor din

Viena, ---- să lungească terminul

cel prea scurt al Ultimatului.

Cele două țări au zis: „Dă-ne

timp și prilegui să între-

venim la Belgrad, să fa-

cem pe Sîrbi a vă primì

cererile !...

         Austroungaria a răspuns că

nu poate ; a respins intrevenirea,

--- lucru ce i-se ia în nume de

rău de cele două puteri, cari

nădăjduiau a putea împăca pe

cele două certate.

                     __________


Icoană fioroasă.

Impletire grozavă de brațe

     și de arme, în Balcani!     


         De va izbucnì marele răz-

boiu european, apoi iaca ce poate

fi în jurul și în josul nostru:

         Bulgaria va fi pusă la

cale de Austria și Germania, să

atace Romănia, pentru a-i da

de lucru acolo și a nu putea

fi de vre un ajutor cumva Ru-

siei!

         Turcia va ataca pe Gre-

cia, pentru a o face să nu fie

de tolos ortacei sale Sîrbia,

ou care are legături de arme

         Italia va întra în Albania

și va ataca aci în coaste pe

Sîrbia, pentru ca asta să nu

poată sărì în coastele Austriei

și Ungariei.

         Așa în Balcani va fi o cum-

plită împletire de brațe vrășmă-

șite, o trîntă sălbatecă; om pe

om va sări punîndu-i genun-

chele 'n pept, --- și numai Dzeu

poate prevedea nainte, cai din

trîntași ar rămînea la urmă zdro-

biți la pămînt !

         Așa, avînd Sîrbia și Romă-

nia și Grecia de lucru acolo în

josul Dunărei, Austroungaria șo

Germania ar rămînea cu mînile

slobode de a să încăera cu Ru-

sia și Francia !

  O încăerare asemenea cum-

plită și greu de prevăzut că în

ce fel s'ar sfirșì !

                     __________


Gloatele


        vor fi chemate sub armă în

comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

raș-Severin, Timiș și Torontal.

                     __________


 centru 

Știrile de Duminecă.                                          

--- Cele maĭ nouă. ---

--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


 Coloana 2 

Răspunsul Sîrbie

                      nu e mulțumitor.


       Sîmbătă după amiazi aproape

de orele 6, pe cînd îi era dară

terminul pus, ---- ministrul pre-

ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

fățișat la ambasadorul Austro-

Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

biei la Ultimat.                                

       Baronul Giesl, amasado-

rul Austroungariei, l'a cetit și

i-a și spus îndată ministrului-

președinte sîrbesc, că acest răs-

puns --- nu e mulțumitor !

       El, ambasadorul, potrivit po-

runcii ce are dela guvernul seu,

e silit dar să plece din Bel-

grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

ruperea legăturilor de

vecini pacinici și întra-

rea stării de războiu în-

tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

       Așa apoi cu ziua Sîmbătă

d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

și Austroungaria a întrat starea

de războiu. Se spune că armata

austroungară a și dat încă a-

tunci sara semnul începutului

războiului: trăgînd cîteva

pușcături de tun de pe

țărmul stîng ai Dunării

asupra Belgradului.    

       La asta din cipitala sîrbească

au răspuns alte cîteva pușcă-

turi de tun, ca un fel de salut.

Tunurile austriece spuneau:

--- Vă salutăm, neas-

tîmpăraților vecini, ve-

nim !                              

       Cele sîrbești răspundeau:

--- Suntem și noi aici,

vă așteptăm, veniți !

       Dar apoi din parte sîrbească

au încetat pușcăturile, --- căci

acolo lucrul era hotărit: Impo-

trivire în jurul Belgradului nu

se face! Orașul va fi predat

fără luptă. Că de primesc

lupta din el, --- apoi tunurile

austriace de pe țărmul stîng al

Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

besc de-l prăbușesc într'un mor-

man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

trieci să între în oraș, --- își

cruță orașul însuși. Toată Curtea,

vistieria statului și lucrurile de

preț și armata, s'a fost re-

tras deja în jos, în orașul

Craguievaț, care găzduește azi

pe Rege și conducerea țării.

       Incă Sîmbătă noaptea spre

Duminecă s'a făcut trecerea unei

părți a armatei noastre în Bel-

grad, ---- precum spun foile un-

gurești din Arad.                          


Generalul sîrb Putnic                      

prins în Ungaria!        


Voevodul Putnik general, ca-

pul statului major al armatei șîr-

bești, se afla în Gleichenberg cu

fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


 Coloana 3 

telegrama de chemare acasă. In-

dată a plecat. In Graț s'a urcat

încă o doamnă în cupeul în care

se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

de pe pămînt austriac trecînd pe

cel unguresc, ---- doamna din cu-

peul generalului s'a dat jos și a

șoptit ceva călăuzului unguresc. In

scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

P u t n i k, capul statului major al

armatei sîrbești, se află pe tren !

Toată lumea începu a merge să-l

vadă ! Se îmbulza om pe om la

ușa cupeului voevodulul. Mirat de

asta, generalul frasă perdelele și

încuie ușa cupeului.                         

       Pe drum dol gendarmi se ur-

cară la o gară pe același vagon

și păziră acel cupeu. Fuseseră che

mați anume. Căci se înserase. Erau

aproape oarele 10 seara, cînd tre-

nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

neralului, zicîndu i :

---- Provocăm pe Excelenția Ta

să ne urmezi. Suntem polițiști de

sta.                                                        

---- De ce ? întrebă aprins, pe

franțusește, generalul. Nu mă su-

un chemării voastre.                         

---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

losì de forță (de putere).                   

---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

neralul și ridică mâna dreaptă sus.

       Polițiștii îl prinseră de braț pe

general. Fata țipă (zbieră) speriată.

Atunci detectivii lăsară brațul ge-

neralului spre a liniștì pe dșoara,

că nu i-se va întimplà niei un rău

tatălul ei.                                             

---- Excelență ! ---- ziseră apoi

detectivii generalului sîrbesc, ----

starea de războiu între Sîrbia și

Austroungaria a întrat dela 6 ore,

-- în urma acestei stări, te decia-

răm prisoner de războiu.            

--- Atunci mă supun, --- zi-

se înfrânt generalul...               

       Detectivii îl luară de braț și

plecară cu el. Și a fost dus în pa-

latul comandei militare din Buda,

unde e păzit.                                       

       Și va trebuì să steà, cu înima

ca tăiată de cuțite, capul statului

major, care diriguià planurile de

luptă, --- să steà și să privească

neputincios, din Budapesta, mișcă-

rile și luptele nesnădăjduite ale

oștirii patriei sale !                        

      ______________


Fuga din Belgrad

       Din Zimony --- orașul de pe

țărmul unguresc al Dunării în fața

Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

toarea telegramă :

       Zimony, 25 Iul. --- In decursul

serii a sosit aici o nouă corabie

din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

cetățenii austroungari, cari fug din

orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

Corabia e plină, plină, de fugari.

Ei spun, că după plecarea baronu-

lui Giesl, a urmat o colosată fer-

bere în tot orașul. Soldații silesc

pe locuitori să plece cît se pate

mai repede din oraș ! Femeile

și copiii au plecat toți din

oraș ! Barbații cari numai sînt în

stare a purta arme, --- toți sînt

înarmați și, sub conducere de sol-

dați, sînt trimiși de pază, pentru

slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

      ______________


 Coloana 4 

Cari regimente                           

se mobilizează?              

-----                                 

       Foaia oficioasă a rînduit mo-

bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

armată. Pe cuprinsul fiecărui

corp se afișează (se lipesc pe

păreți) în orașe și în comune,

publicațiuni anume, ce privesc

pe cei obligați față de armată

în acel ținut. Să pot vedeà pe

la toa te primăriile.                  

       Primăria orașului Pesta a

afișat o publicațiune care arătă

că au căpătat porunca de mo-

bilizare regimentele de infante-

rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

68. 69. și 86 ce se țin de cor-

pul din Pesta. Apoi regimentele

de hușari 7. 8. 10. 13.

       Și toată artileria (tunarii),

toată cavaleria (husarii), hon-

vezii și taote trupele întregi-

toare și ajutătore de pe co-

prinsurile acestor regimente.

       Lă Arad, au poruncă de

mobilizare regimentele No 29.

33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.

și toate trupele ce să țin de

ele. Și încă 6 corpuri. Corpul

12 din Ardeal nu e între are

părți de trupe în Bosnia.

       Trupele cari se află Bos-

nia-Herțegovina, sunt puse pe

picior de războiu și ele.             

       Așadar din Regimentul ro-

mânesc 64 dela Orăștie, numai

batalionul 3. aflători în Bosnia

e mobilizat. Toți rezeviștii ce

se țin de acel batalion, au fost

chemați sub arme și trimiși re-

pede la trupa lor.                        

       Celalte batailloane vor fi

mobilizate numai cînd s'ar de-

creta mobilizarea și mai departe.

       Corpul No 7. de armată (de

Arad) e cel care pleacă asupra

Sîrbiei în linia întîie.                   

________                     


Străduința cea mare

       a puterilor mari, este astăzi

numai una: Să localizeze răz-

boiul! Să-l facă adecă a se măr-

ginì între Austria și Sîrbia, și

să nu între în foc și alte state.

________                   

Despre mișcările trupelor

       nu e iertat să publicăm nimic,

--- anume că au plecat de colo și

de colo atîtea și atîtea trupe, că

ele sunt acum colo ori dincolo.

Numai ce se dă de însaș comanda

militară spre publicare.                   

       Comanda militară va da însă

foilor stiri de pe cămpul de răz-

boiu, pe cît va aftà de lipsă și că

publicarea lor nu e spre vre un

rău al armatei.                              

.                          

=== Numărul nostru viitor va ieșì

J o i, și atunci vom aveà știri intere-

sante de cîmpul de luptă.                 

       Spre cumpărare aflați foaia

„Libertatea” la vînzători în: Alba-

Iulia, Blaj, Hunedoara, Sibiiu, Bra-

șov, Hațeg, Brad, Lugoj, Seliște,

Dobra, Ilia, Lipova, Ghioroc, Șom-

cuta-mare, Beiuș, Vinț, Turda, Vîr-

șeț, Criștior, Lugoș, Baia-de-Criș,

și altele.                                              

__________                        


Transcription history
  • May 14, 2018 11:57:14 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 

    Cari regimente                           

    se mobilizează?              

    -----                                 

           Foaia oficioasă a rînduit mo-

    bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

    armată. Pe cuprinsul fiecărui

    corp se afișează (se lipesc pe

    păreți) în orașe și în comune,

    publicațiuni anume, ce privesc

    pe cei obligați față de armată

    în acel ținut. Să pot vedeà pe

    la toa te primăriile.                  

           Primăria orașului Pesta a

    afișat o publicațiune care arătă

    că au căpătat porunca de mo-

    bilizare regimentele de infante-

    rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

    68. 69. și 86 ce se țin de cor-

    pul din Pesta. Apoi regimentele

    de hușari 7. 8. 10. 13.

           Și toată artileria (tunarii),

    toată cavaleria (husarii), hon-

    vezii și taote trupele întregi-

    toare și ajutătore de pe co-

    prinsurile acestor regimente.

           Lă Arad, au poruncă de

    mobilizare regimentele No 29.

    33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.

    și toate trupele ce să țin de

    ele. Și încă 6 corpuri. Corpul

    12 din Ardeal nu e între are

    părți de trupe în Bosnia.

           Trupele cari se află Bos-

    nia-Herțegovina, sunt puse pe

    picior de războiu și ele.             

           Așadar din Regimentul ro-

    mânesc 64 dela Orăștie, numai

    batalionul 3. aflători în Bosnia

    e mobilizat. Toți rezeviștii ce

    se țin de acel batalion, au fost

    chemați sub arme și trimiși re-

    pede la trupa lor.                        

           Celalte batailloane vor fi

    mobilizate numai cînd s'ar de-

    creta mobilizarea și mai departe.

           Corpul No 7. de armată (de

    Arad) e cel care pleacă asupra

    Sîrbiei în linia întîie.                   

    ________                     


    Străduința cea mare

           a puterilor mari, este astăzi

    numai una: Să localizeze răz-

    boiul! Să-l facă adecă a se măr-

    ginì între Austria și Sîrbia, și

    să nu între în foc și alte state.

    ________                   

    Despre mișcările trupelor

           nu e iertat să publicăm nimic,

    --- anume că au plecat de colo și

    de colo atîtea și atîtea trupe, că

    ele sunt acum colo ori dincolo.

    Numai ce se dă de însaș comanda

    militară spre publicare.                   

           Comanda militară va da însă

    foilor stiri de pe cămpul de răz-

    boiu, pe cît va aftà de lipsă și că

    publicarea lor nu e spre vre un

    rău al armatei.                              

    .                          

    === Numărul nostru viitor va ieșì

    J o i, și atunci vom aveà știri intere-

    sante de cîmpul de luptă.                 

           Spre cumpărare aflați foaia

    „Libertatea” la vînzători în: Alba-

    Iulia, Blaj, Hunedoara, Sibiiu, Bra-

    șov, Hațeg, Brad, Lugoj, Seliște,

    Dobra, Ilia, Lipova, Ghioroc, Șom-

    cuta-mare, Beiuș, Vinț, Turda, Vîr-

    șeț, Criștior, Lugoș, Baia-de-Criș,

    și altele.                                              

    __________                        

  • May 14, 2018 11:55:13 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 

    Cari regimente                           

    se mobilizează?              

    -----                                 

           Foaia oficioasă a rînduit mo-

    bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

    armată. Pe cuprinsul fiecărui

    corp se afișează (se lipesc pe

    păreți) în orașe și în comune,

    publicațiuni anume, ce privesc

    pe cei obligați față de armată

    în acel ținut. Să pot vedeà pe

    la toa te primăriile.                  

           Primăria orașului Pesta a

    afișat o publicațiune care arătă

    că au căpătat porunca de mo-

    bilizare regimentele de infante-

    rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

    68. 69. și 86 ce se țin de cor-

    pul din Pesta. Apoi regimentele

    de hușari 7. 8. 10. 13.

           Și toată artileria (tunarii),

    toată cavaleria (husarii), hon-

    vezii și taote trupele întregi-

    toare și ajutătore de pe co-

    prinsurile acestor regimente.

           Lă Arad, au poruncă de

    mobilizare regimentele No 29.

    33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.

    și toate trupele ce să țin de

    ele. Și încă 6 corpuri. Corpul

    12 din Ardeal nu e între are

    părți de trupe în Bosnia.

           Trupele cari se află Bos-

    nia-Herțegovina, sunt puse pe

    picior de războiu și ele.             

           Așadar din Regimentul ro-

    mânesc 64 dela Orăștie, numai

    batalionul 3. aflători în Bosnia

    e mobilizat. Toți rezeviștii ce

    se țin de acel batalion, au fost

    chemați sub arme și trimiși re-

    pede la trupa lor.                        

           Celalte batailloane vor fi

    mobilizate numai cînd s'ar de-

    creta mobilizarea și mai departe.

           Corpul No 7. de armată (de

    Arad) e cel care pleacă asupra

    Sîrbiei în linia întîie.                   

    ________                     


    Străduința cea mare

           a puterilor mari, este astăzi

    numai una: Să localizeze răz-

    boiul! Să-l facă adecă a se măr-

    ginì între Austria și Sîrbia, și

    să nu între în foc și alte state.

    ________                   

    Despre mișcările trupelor

           nu e iertat să publicăm nimic,

    --- anume că au plecat de colo și

    de colo atîtea și atîtea trupe, că

    ele sunt acum colo ori dincolo.

    Numai ce se dă de însaș comanda

    militară spre publicare.                   

           Comanda militară va da însă

    foilor stiri de pe cămpul de răz-

    boiu, pe cît va aftà de lipsă și că

    publicarea lor nu e spre vre un

    rău al armatei.                              

    .                          

    === Numărul nostru viitor va ieșì

    J o i, și atunci vom aveà știri intere-

    sante de cîmpul de luptă.                 


  • May 14, 2018 11:52:10 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 

    Cari regimente                           

    se mobilizează?              

    -----                                 

           Foaia oficioasă a rînduit mo-

    bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

    armată. Pe cuprinsul fiecărui

    corp se afișează (se lipesc pe

    păreți) în orașe și în comune,

    publicațiuni anume, ce privesc

    pe cei obligați față de armată

    în acel ținut. Să pot vedeà pe

    la toa te primăriile.                  

           Primăria orașului Pesta a

    afișat o publicațiune care arătă

    că au căpătat porunca de mo-

    bilizare regimentele de infante-

    rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

    68. 69. și 86 ce se țin de cor-

    pul din Pesta. Apoi regimentele

    de hușari 7. 8. 10. 13.

           Și toată artileria (tunarii),

    toată cavaleria (husarii), hon-

    vezii și taote trupele întregi-

    toare și ajutătore de pe co-

    prinsurile acestor regimente.

           Lă Arad, au poruncă de

    mobilizare regimentele No 29.

    33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.

    și toate trupele ce să țin de

    ele. Și încă 6 corpuri. Corpul

    12 din Ardeal nu e între are

    părți de trupe în Bosnia.

           Trupele cari se află Bos-

    nia-Herțegovina, sunt puse pe

    picior de războiu și ele.             

           Așadar din Regimentul ro-

    mânesc 64 dela Orăștie, numai

    batalionul 3. aflători în Bosnia

    e mobilizat. Toți rezeviștii ce

    se țin de acel batalion, au fost

    chemați sub arme și trimiși re-

    pede la trupa lor.                        

           Celalte batailloane vor fi

    mobilizate numai cînd s'ar de-

    creta mobilizarea și mai departe.

           Corpul No 7. de armată (de

    Arad) e cel care pleacă asupra

    Sîrbiei în linia întîie.                   

    ________                     


    Străduința cea mare

           a puterilor mari, este astăzi

    numai una: Să localizeze răz-

    boiul! Să-l facă adecă a se măr-

    ginì între Austria și Sîrbia, și

    să nu între în foc și alte state.

    ________                   


  • May 14, 2018 11:49:26 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 

    Cari regimente                           

    se mobilizează?              

    -----                                 

           Foaia oficioasă a rînduit mo-

    bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

    armată. Pe cuprinsul fiecărui

    corp se afișează (se lipesc pe

    păreți) în orașe și în comune,

    publicațiuni anume, ce privesc

    pe cei obligați față de armată

    în acel ținut. Să pot vedeà pe

    la toa te primăriile.                  

           Primăria orașului Pesta a

    afișat o publicațiune care arătă

    că au căpătat porunca de mo-

    bilizare regimentele de infante-

    rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

    68. 69. și 86 ce se țin de cor-

    pul din Pesta. Apoi regimentele

    de hușari 7. 8. 10. 13.

           Și toată artileria (tunarii),

    toată cavaleria (husarii), hon-

    vezii și taote trupele întregi-

    toare și ajutătore de pe co-

    prinsurile acestor regimente.

           Lă Arad, au poruncă de

    mobilizare regimentele No 29.

    33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.

    și toate trupele ce să țin de

    ele. Și încă 6 corpuri. Corpul

    12 din Ardeal nu e între are

    părți de trupe în Bosnia.

           Trupele cari se află Bos-

    nia-Herțegovina, sunt puse pe

    picior de războiu și ele.             

           Așadar din Regimentul ro-

    mânesc 64 dela Orăștie, numai

    batalionul 3. aflători în Bosnia

    e mobilizat. Toți rezeviștii ce

    se țin de acel batalion, au fost

    chemați sub arme și trimiși re-

    pede la trupa lor.                        


  • May 14, 2018 11:44:35 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 

    Cari regimente                           

    se mobilizează?              

    -----                                 

           Foaia oficioasă a rînduit mo-

    bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

    armată. Pe cuprinsul fiecărui

    corp se afișează (se lipesc pe

    păreți) în orașe și în comune,

    publicațiuni anume, ce privesc

    pe cei obligați față de armată

    în acel ținut. Să pot vedeà pe

    la toa te primăriile.                  

           Primăria orașului Pesta a

    afișat o publicațiune care arătă

    că au căpătat porunca de mo-

    bilizare regimentele de infante-

    rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

    68. 69. și 86 ce se țin de cor-

    pul din Pesta. Apoi regimentele

    de hușari 7. 8. 10. 13.

           Și toată artileria (tunarii),

    toată cavaleria (husarii), hon-

    vezii și taote trupele întregi-

    toare și ajutătore de pe co-

    prinsurile acestor regimente.

           Lă Arad, au poruncă de

    mobilizare regimentele No 29.

    33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.

    și toate trupele ce să țin de

    ele. Și încă 6 corpuri. Corpul

    12 din Ardeal nu e între are

    părți de trupe în Bosnia.

           Trupele cari se află Bos-

    nia-Herțegovina, sunt puse pe

    picior de războiu și ele.


  • May 14, 2018 11:42:13 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 

    Cari regimente                           

    se mobilizează?              

    -----                                 

           Foaia oficioasă a rînduit mo-

    bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

    armată. Pe cuprinsul fiecărui

    corp se afișează (se lipesc pe

    păreți) în orașe și în comune,

    publicațiuni anume, ce privesc

    pe cei obligați față de armată

    în acel ținut. Să pot vedeà pe

    la toa te primăriile.                  

           Primăria orașului Pesta a

    afișat o publicațiune care arătă

    că au căpătat porunca de mo-

    bilizare regimentele de infante-

    rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52

    68. 69. și 86 ce se țin de cor-

    pul din Pesta. Apoi regimentele

    de hușari 7. 8. 10. 13.


  • May 14, 2018 11:39:59 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 

    Cari regimente                           

    se mobilizează?              

    -----                                 

           Foaia oficioasă a rînduit mo-

    bilizarea alor vre-o 8 corpuri de

    armată. Pe cuprinsul fiecărui

    corp se afișează (se lipesc pe

    păreți) în orașe și în comune,


  • May 14, 2018 11:36:32 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.

          ______________


     Coloana 4 



  • May 14, 2018 11:34:44 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel unguresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului unguresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       

           Și va trebuì să steà, cu înima

    ca tăiată de cuțite, capul statului

    major, care diriguià planurile de

    luptă, --- să steà și să privească

    neputincios, din Budapesta, mișcă-

    rile și luptele nesnădăjduite ale

    oștirii patriei sale !                        

          ______________


    Fuga din Belgrad

           Din Zimony --- orașul de pe

    țărmul unguresc al Dunării în fața

    Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-

    toarea telegramă :

           Zimony, 25 Iul. --- In decursul

    serii a sosit aici o nouă corabie

    din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)

    cetățenii austroungari, cari fug din

    orașul sîrbesc pe pămînt ungar.

    Corabia e plină, plină, de fugari.

    Ei spun, că după plecarea baronu-

    lui Giesl, a urmat o colosată fer-

    bere în tot orașul. Soldații silesc

    pe locuitori să plece cît se pate

    mai repede din oraș ! Femeile

    și copiii au plecat toți din

    oraș ! Barbații cari numai sînt în

    stare a purta arme, --- toți sînt

    înarmați și, sub conducere de sol-

    dați, sînt trimiși de pază, pentru

    slujba de patrule, pe lingăriul Sava.


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 11:24:10 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel ungaresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului ungaresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            

    --- Atunci mă supun, --- zi-

    se înfrânt generalul...               

           Detectivii îl luară de braț și

    plecară cu el. Și a fost dus în pa-

    latul comandei militare din Buda,

    unde e păzit.                                       


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 11:10:37 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel ungaresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului ungaresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             

    ---- Excelență ! ---- ziseră apoi

    detectivii generalului sîrbesc, ----

    starea de războiu între Sîrbia și

    Austroungaria a întrat dela 6 ore,

    -- în urma acestei stări, te decia-

    răm prisoner de războiu.            


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 11:09:02 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel ungaresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului ungaresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                        

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                         

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).                   

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.

           Polițiștii îl prinseră de braț pe

    general. Fata țipă (zbieră) speriată.

    Atunci detectivii lăsară brațul ge-

    neralului spre a liniștì pe dșoara,

    că nu i-se va întimplà niei un rău

    tatălul ei.                                             


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 11:06:02 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 

    telegrama de chemare acasă. In-

    dată a plecat. In Graț s'a urcat

    încă o doamnă în cupeul în care

    se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd

    trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,

    de pe pămînt austriac trecînd pe

    cel ungaresc, ---- doamna din cu-

    peul generalului s'a dat jos și a

    șoptit ceva călăuzului ungaresc. In

    scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul

    P u t n i k, capul statului major al

    armatei sîrbești, se află pe tren !

    Toată lumea începu a merge să-l

    vadă ! Se îmbulza om pe om la

    ușa cupeului voevodulul. Mirat de

    asta, generalul frasă perdelele și

    încuie ușa cupeului.                         

           Pe drum dol gendarmi se ur-

    cară la o gară pe același vagon

    și păziră acel cupeu. Fuseseră che

    mați anume. Căci se înserase. Erau

    aproape oarele 10 seara, cînd tre-

    nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi

    și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-

    neralului, zicîndu i :

    ---- Provocăm pe Excelenția Ta

    să ne urmezi. Suntem polițiști de

    sta.                                                     

    ---- De ce ? întrebă aprins, pe

    franțusește, generalul. Nu mă su-

    un chemării voastre.                       

    ---- Atunci vom fi siliți a ne fo-

    losì de forță (de putere).         

    ---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-

    neralul și ridică mâna dreaptă sus.


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:55:39 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


    Generalul sîrb Putnic                      

    prins în Ungaria!        


    Voevodul Putnik general, ca-

    pul statului major al armatei șîr-

    bești, se afla în Gleichenberg cu

    fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:54:14 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al

    Dunării, în jumătate de zi îl zdro-

    besc de-l prăbușesc într'un mor-

    man de ruine! Lăsindu-i pe aus-

    trieci să între în oraș, --- își

    cruță orașul însuși. Toată Curtea,

    vistieria statului și lucrurile de

    preț și armata, s'a fost re-

    tras deja în jos, în orașul

    Craguievaț, care găzduește azi

    pe Rege și conducerea țării.

           Incă Sîmbătă noaptea spre

    Duminecă s'a făcut trecerea unei

    părți a armatei noastre în Bel-

    grad, ---- precum spun foile un-

    gurești din Arad.                          


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:51:09 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!

           Așa apoi cu ziua Sîmbătă

    d. a. la orele 6, --- între Sîrbia

    și Austroungaria a întrat starea

    de războiu. Se spune că armata

    austroungară a și dat încă a-

    tunci sara semnul începutului

    războiului: trăgînd cîteva

    pușcături de tun de pe

    țărmul stîng ai Dunării

    asupra Belgradului.    

           La asta din cipitala sîrbească

    au răspuns alte cîteva pușcă-

    turi de tun, ca un fel de salut.

    Tunurile austriece spuneau:

    --- Vă salutăm, neas-

    tîmpăraților vecini, ve-

    nim !                              

           Cele sîrbești răspundeau:

    --- Suntem și noi aici,

    vă așteptăm, veniți !

           Dar apoi din parte sîrbească

    au încetat pușcăturile, --- căci

    acolo lucrul era hotărit: Impo-

    trivire în jurul Belgradului nu

    se face! Orașul va fi predat

    fără luptă. Că de primesc

    lupta din el, --- apoi tunurile

    austriace de pe țărmul stîng al


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:41:25 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 

    Răspunsul Sîrbie

                          nu e mulțumitor.


           Sîmbătă după amiazi aproape

    de orele 6, pe cînd îi era dară

    terminul pus, ---- ministrul pre-

    ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-

    fățișat la ambasadorul Austro-

    Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-

    biei la Ultimat.                                

           Baronul Giesl, amasado-

    rul Austroungariei, l'a cetit și

    i-a și spus îndată ministrului-

    președinte sîrbesc, că acest răs-

    puns --- nu e mulțumitor !

           El, ambasadorul, potrivit po-

    runcii ce are dela guvernul seu,

    e silit dar să plece din Bel-

    grad ! ----  Ceea-ce înseamnă:

    ruperea legăturilor de

    vecini pacinici și întra-

    rea stării de războiu în-

    tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:36:03 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.                                          

    --- Cele maĭ nouă. ---

    --- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:34:48 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 

    Știrile de Duminecă.

    --- Cele ma nouă. ---


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:20:39 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:19:30 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

      O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

                         __________


    Gloatele


            vor fi chemate sub armă în

    comitatele Arad, Bichiș, Bihor,

    Cenad, Ciongradm Hajdu, Ca-

    raș-Severin, Timiș și Torontal.

                         __________


     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:14:37 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt !

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

             O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:13:33 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt!

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia !

             O încăerare asemenea cum-

    plită și greu de prevăzut că în

    ce fel s'ar sfirșì !

     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:12:43 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

             Așa în Balcani va fi o cum-

    plită împletire de brațe vrășmă-

    șite, o trîntă sălbatecă; om pe

    om va sări punîndu-i genun-

    chele 'n pept, --- și numai Dzeu

    poate prevedea nainte, cai din

    trîntași ar rămînea la urmă zdro-

    biți la pămînt!

             Așa, avînd Sîrbia și Romă-

    nia și Grecia de lucru acolo în

    josul Dunărei, Austroungaria șo

    Germania ar rămînea cu mînile

    slobode de a să încăera cu Ru-

    sia și Francia!

     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:10:30 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

    fi în jurul și în josul nostru:

             Bulgaria va fi pusă la

    cale de Austria și Germania, să

    atace Romănia, pentru a-i da

    de lucru acolo și a nu putea

    fi de vre un ajutor cumva Ru-

    siei!

             Turcia va ataca pe Gre-

    cia, pentru a o face să nu fie

    de tolos ortacei sale Sîrbia,

    ou care are legături de arme

             Italia va întra în Albania

    și va ataca aci în coaste pe

    Sîrbia, pentru ca asta să nu

    poată sărì în coastele Austriei

    și Ungariei.

     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:08:14 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

             Austroungaria a răspuns că

    nu poate ; a respins intrevenirea,

    --- lucru ce i-se ia în nume de

    rău de cele două puteri, cari

    nădăjduiau a putea împăca pe

    cele două certate.

                         __________


    Icoană fioroasă.

    Impletire grozavă de brațe

         și de arme, în Balcani!     


             De va izbucnì marele răz-

    boiu european, apoi iaca ce poate

     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:05:47 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

             Dăr la asta să nu să gîndească

    familiile glotașilor. Cînd a ajuns

    lucrul la atît, până atunci soartea

    războiului s'a hotărît! Aceea

    se hotărește în încăerările puter-

    nice și sîngeroase ale armatei re-

    gulate cu inimicul.

                         __________


    Rusia și Francia

                    ---   respinse.

             Incă Sîmbătă Rusia și Fran-

    cia au făcut încercare la Austro-

    ungaria ---- prin conzulii lor din

    Viena, ---- să lungească terminul

    cel prea scurt al Ultimatului.

    Cele două țări au zis: „Dă-ne

    timp și prilegui să între-

    venim la Belgrad, să fa-

    cem pe Sîrbi a vă primì

    cererile !...

     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 10:00:29 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 


     centru 


     Coloana 2 


     Coloana 3 


     Coloana 4 


  • May 14, 2018 09:58:36 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 5 ---                                                               LIBERTATEA


Description

Save description
  • 45.85||23.200000000000045||

    Orăștie, România

  • 44.8532094||20.3555646||

    Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)

  • 46.3176661||23.7214703||

    Ardeal, România

  • 43.915886||17.679076||

    Bosnia și Herțegovina

  • 46.0732725||23.5804886||

    Alba-Iulia, România

  • 46.1802331||23.9279175||

    Blaj, România

  • 45.7678128||22.9072331||

    Hunedoara, România

  • 45.7983273||24.1255826||

    Sibiiu, România

  • 45.6579755||25.6011977||

    Brașov, România

  • 45.6068844||22.9493625||

    Hațeg, România

  • 46.1335267||22.7884234||

    Brad, România

  • 45.6909898||21.9034608||

    Lugoj, România

  • 46.0294907||22.3866409||

    Seliște, România

  • 45.908333||22.622222||

    Dobra, România

  • 45.9374985||22.6584494||

    Ilia, România

  • 46.0887169||21.6950507||

    Lipova, România

  • 46.1545588||21.5899546||

    Ghioroc, România

  • 47.5038693||23.4634345||

    Șomcuta-Mare, România

  • 46.6674534||22.3575717||

    Beiuș, România

  • 45.9920306||23.4864679||

    Vinț, România

  • 46.564676||23.7971063||

    Turda, România

  • 45.1181926||21.2944883||

    Vîrșeț (Vršac, Sîrbia)

  • 46.4177149||22.5343986||

    Criștior, România

  • 47.0634558||22.3453064||

    Lugoș, România

  • 46.1732769||22.7127167||

    Baia de Criș, România

  • 48.2081743||16.3738189||

    Viena, Austria

  • 44.786568||20.4489216||

    Belgrad, Sîrbia

  • 46.1865606||21.3122677||

    Arad, România

  • 46.3753746||24.0911289||

    Bichiș, România

  • 47.0157516||22.172266||

    Bihor, România

  • 46.1317358||20.581394||

    Cenad, România

  • 46.7084264||20.1436061||

    Ciongrad (Csongrád, Ungaria)

  • 47.4688355||21.5453227||

    Hajdu (Hajdú, Ungaria)

  • 45.1139646||22.0740993||

    Caraș-Severin, România

  • 45.7743438||21.2131281||

    Timiș-Torontal, România

  • 44.0127932||20.9114225||

    Craguievaț (Kragujevac, Sîrbia)

  • 46.8717935||15.9025224||

    Bad Gleichenberg, Austria

  • 47.497912||19.040235||

    Budapesta, Ungaria

  • 47.4480001||19.4618128||

    Pesta, Ungaria

  • 47.070714||15.439504||

    Graț (Graz, Austria)

  • 47.497912||19.040235||

    Buda, Ungaria

Location(s)
  • Document location Orăștie, România
  • Additional document location Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)
  • Additional document location Ardeal, România
  • Additional document location Bosnia și Herțegovina
  • Additional document location Alba-Iulia, România
  • Additional document location Blaj, România
  • Additional document location Hunedoara, România
  • Additional document location Sibiiu, România
  • Additional document location Brașov, România
  • Additional document location Hațeg, România
  • Additional document location Brad, România
  • Additional document location Lugoj, România
  • Additional document location Seliște, România
  • Additional document location Dobra, România
  • Additional document location Ilia, România
  • Additional document location Lipova, România
  • Additional document location Ghioroc, România
  • Additional document location Șomcuta-Mare, România
  • Additional document location Beiuș, România
  • Additional document location Vinț, România
  • Additional document location Turda, România
  • Additional document location Vîrșeț (Vršac, Sîrbia)
  • Additional document location Criștior, România
  • Additional document location Lugoș, România
  • Additional document location Baia de Criș, România
  • Additional document location Viena, Austria
  • Additional document location Belgrad, Sîrbia
  • Additional document location Arad, România
  • Additional document location Bichiș, România
  • Additional document location Bihor, România
  • Additional document location Cenad, România
  • Additional document location Ciongrad (Csongrád, Ungaria)
  • Additional document location Hajdu (Hajdú, Ungaria)
  • Additional document location Caraș-Severin, România
  • Additional document location Timiș-Torontal, România
  • Additional document location Craguievaț (Kragujevac, Sîrbia)
  • Additional document location Bad Gleichenberg, Austria
  • Additional document location Budapesta, Ungaria
  • Additional document location Pesta, Ungaria
  • Additional document location Graț (Graz, Austria)
  • Additional document location Buda, Ungaria
Login and add location


ID
6267 / 71122
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Manache Valentin
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


Login to edit the languages
  • Magyar
  • Română

Login to edit the fronts

Login to add keywords
  • Home Front

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note