Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.32, 14/27 iulie 1914, Orăştie

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


 Coloana 1 

zeugmeisterul Terstjanski,

se aflà la scălzi în Lomnitz,

pe Tatra (munți înalți și ră-

coroși în partea de Miază-

noapte a Ungariei ) - In 24

Iulie (Vineri) a primit din Bu-

dapesta o telegramă șifrată

(adecă scrisă cu litere tainice

încât numai el s'o știe ceti,

nu și cei dela posta prin a

căror mână trece), prin care

a fost chemat să vie

numai decât acasă! Co-

mandantul de Corp îndatâ s'a pus

pe un automobil și a plecat din

Lomnitz.

     Tot așa cu telegramă și-

frată a fost chemat acasă

baronul Biegelleben, secre-

tarul corsulatului austriac din

Belgrad, aflător și el la ace-

leași scălzi. - Îndată a plecat.

     3. Ministrul de războiu

Krobatin, se afla la scălzi

în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

a fost chemat telegrafic acasă.

Și el a venit îndată napoi la

Viena, - înbrerupându-și

lecuirea pentru care se du-

sese acolo.

     4. Ministrul de honvezi

Hazai Samu, se aflà dus

la băi în străinătate. Vineri,

citat telegrafic, a venif îndată

la Viena și de acì în aceeași

zi la Pesta. Cum a sosit în

Pesta, la 6 după amiaz, a

cercetat pe Tisza în palatul

dietei unde erà la ședință, și

apoi retrăgându-se amândoi

în altă casă, s'au sfătuit îm-

preună timp îndelungat.

     5. Căpitanul de poliție al

Budapestei a fost chemat a-

casă din Rimini, unde se aflà.

     6. Directorul căilor ferate

ungare Cornel Tolnay, care

erà în concediu, a fost che

mat îndată napoi la oficiul

său! (Asta pentrucă, în zile

asa primejdioase, armata are

lipsă de taote trenurile din

țară, pentru cărăușirea de ar-

mate spre centrele regimen-

telor și de acì spre hotare,

și Directorul trebue să fie la

îndemână pentru a puteà da

porunci, ca să nu se mai

primească mărfuri nimic ; cele

care au fost priimte, să fie

descărcate acolo unde le află

porunca, și să primească alte

mărfuri - soldați și soldați!..)

     Și așa mai departe. O mul-

țime de întreruperi a conce-

diilor date mai nainte vreme,

în zile de pace, - ca tot a-

tâtea semne grele despre zi-

lele de primejdii prin cari

trecem.


 Coloana 2 

Intervenirea Rusiei

și a Franciei.

     Îndată ce s'aflat că ultimatul

a sosit la Belgrad și că ce cereri

cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

și al Franciei au mers la ambasa-

dorul austro-ungar, baron Giesl și

l'au rugat, ca Austria să nu ceară

Sîrbiei lucruri peste putință de

împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

ceară cele ce le scrie în ultimat.

     Dar ambasadorul Austro-ungar

a răspuns :

     „Stăm deja în fața unui fapt

împlinit! De astfel eu mi am fă-

cut numai datoria!”


Nu este retragere!


     Și foile germane, și cele ita-

liene și chiar unele engleze, au

spus, îndată ce au vàzut ulti-

matul, că Austroungaria așa a

întocmit acea cerere înaintată

Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

să nu poată încăpea, - și

nici pentru sine, pentru Austro-

ungaria, retragere să nu

mai fie! Ea nu mai poate face

altceva decît: să meargă îna-

inte!


                           Foile rusești.

     Foile rusești îndată ce au

aflat cuprinsul ultimatului, au

sărit ca mușcate și și-au spus

îndată părerea lor:

     „La așa un ultimat, Sîrbia

nici nu poate da un răspuns!

Răspunsul va fi: arma în

brațe!

     Altele spuneau: E nemai po-

menit tonul îngîmfat în care e

ținut ultimatul și umilirea până

în tină, în care MOnarchia vrea

să înjosască pe micul stat ve-

cin. Răspunsul Sîrbiei numai

unul poate fi: respingător!

     Așa a și fost.


Sfat de Coroană la Pe-

tersburg.

     Vineri, în ziua cînd s'a aflat

la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

matului Austroungariei, - toți mi-

nistri ruși s'au întrunit în palatul

ministeriului de externe (pentru

treburile din afară ale Impără-

ției) și de aci au plecat de-a-

dreptul la Palatul Țarului, unde,

sub președința Țarului, s'a ținut

cel mai mare sfat de stat, zis

„sfătuire de Coroană”, adecă îm-

preună cu Capul încoronat.         

     In acest mare sfat nu a fost

vorbă decit despre ciocnirea dintre

Austroungaria și Sîrbia.                    

     A stîrnit mare mirare faptul,


 Coloana 3 

că în toată vremea asta, a petrecut

în palatul Țarului și Spalajkovits,

conzulul Sîrbiei la Petersburg.

Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

nistri se aflau în palat(Deși se

întruniseră acolo de pe la 3 ore).


Rusia

nu poate rămînea

nemișcată!


„Foaia Oficioasă” ru-

rească. așadar nu o gazetă

ce scrie ceva așa de capul

ei, pe răspunderea ei, ci cea

care grăește din încredința-

rea guvernului împărăției, -

scrie în numărul său de Sîm-

bătă (25 Iulie), următoarele:

     Guvernul împărătesc ru-

sesc, căruia îi fac gînduri

vii întîmplările uimitoare și

ultimatul Austroungariei că-

tră Sîrbia, - urmarește cu

luare aminte încordarea

dintre Sîrbia și Austrounga-

ria, încordare în care Ru-

sia nu ăoate rămînea

nemișcată!

     Cu alte cuvinte: Rusia fă-

găduește a păși întru apăra-

rea surorii sale mai mici, a

Sîrbiei.                                  


Știrea la Belgrad.

     Toată lumea se simțea la

Belgrad ca apăsată de o pea-

tră cumplită pe inimă după

primirea ultimatului.           

     Numai după ce a venit

dela Petersburg știrea de mai

sus, că Rusia nu va ră-

mânea nepăsătoare!, -

toate sufletele sîrbești s'au

înviorat, însuflețirea a prins

putere în toți și nimenea nu se

mai sparie de răsboiu!


                  Princiele Regent.

     Adecă să nu greșim: este

cineva care să spărie de răz-

boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

garia, - și acesta e tocmai

capul statului: Principele de

Coroană Alexandru, care

înlocuește pe tatăl seu regele

Petru în ocîrmuirea țării.

El-că a lost contra răz-

boilui, și pentru aceea, ca

Sîrbia se primească cererile

Austriei ori-cît de urîte sunt

acelea.                                     

     Dar n'a putut răzbi cu par-

tidul războinic, care e foate

puternic în armată și nici

minitrsi n'au vrut să audă

de iscălirea unei astfel de

paci înjositoare.                 


 Coloana 4 

Sîrbia înarmată.


     De cum a simțit că ce se

pregătește în jurui ei, - Sîrbia

în tăcere s'a tot înarmat.        

     Pe toți rezerviștii săi, află-

tori în străinătate, i a chemat

să vie repede acasă! Nici nu

le-a trimis citările prin conzu-

late, ci deadreptul, în cu-

verte pe care nu erà însemnat

că vin dela un ministeriu, ci în

formă de epistole simple (ca să

nu le oprească posta țărilor

streine în care mergeau).

     Redactorul unei fol maghiari,

care a plecat Vineri spre Belgrad,

spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

nul ce duceà spre Belgrad păreà

că eștii in Sârbia, așa era de plin

de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

toți tăcuți, îngândurați, serioși.

     Altă foaie spune, că Sîrbia

deja de o săptămână trimite la oști

spre hotare, și anume așa, ca să

nu fie băgale de seamă: ziua

poposeau în cuiare oraș în

căsarme, ca și cjum ar fi de a-

colo, și numai noaptea mergeau

în pas grăbit mai departe !

     Aslăzi armata sîrbească se află

deja toată la locuile unde trebue

să o afle atacul.                              


Belgradul va fi deșertat.               

     Orașul Belgrad, capitala Sîr-

biei, se află prea aporape de

țărmul Dunării, și nu e întărit

așa de bine, ca să poată fi a-

părat față de atacul corăbiilor

de războiu de pe Dunăre, ale

unei puteri mari ca Austroun-

garia.                                           

     De aceea, guvernul sîrbesc,

după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

fi hotărît la o trăsătură strate-

gică (de luptă) pe care o crede

de mare folos:                            

     va deșerta cu totul ora-

șul Belgrad, Iăsîndu-l se

eadă fără împotrivire în mâ-

nile dușmane, - iar armata

se retrage în lăuntrul țării.

Căci locurile din josul Bel-

gradului, sunt așa de bune

de apărat, incît dușmanului

întrat în țară, îi va trebui

putere armată cel puțin de

trei ori așa de multă ca

cea sîrbească, pentru a o

răpune. Sîrbii își zic: De ne

vor înfrînge, s'o plătească

cel puțin scump de tot!

     O telegramă din 24 Iulie

spune: Armata din gar-

nizoana Belgradului a

și început retragerea

spre lăuntrul țării.

Transcription saved

Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


 Coloana 1 

zeugmeisterul Terstjanski,

se aflà la scălzi în Lomnitz,

pe Tatra (munți înalți și ră-

coroși în partea de Miază-

noapte a Ungariei ) - In 24

Iulie (Vineri) a primit din Bu-

dapesta o telegramă șifrată

(adecă scrisă cu litere tainice

încât numai el s'o știe ceti,

nu și cei dela posta prin a

căror mână trece), prin care

a fost chemat să vie

numai decât acasă! Co-

mandantul de Corp îndatâ s'a pus

pe un automobil și a plecat din

Lomnitz.

     Tot așa cu telegramă și-

frată a fost chemat acasă

baronul Biegelleben, secre-

tarul corsulatului austriac din

Belgrad, aflător și el la ace-

leași scălzi. - Îndată a plecat.

     3. Ministrul de războiu

Krobatin, se afla la scălzi

în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

a fost chemat telegrafic acasă.

Și el a venit îndată napoi la

Viena, - înbrerupându-și

lecuirea pentru care se du-

sese acolo.

     4. Ministrul de honvezi

Hazai Samu, se aflà dus

la băi în străinătate. Vineri,

citat telegrafic, a venif îndată

la Viena și de acì în aceeași

zi la Pesta. Cum a sosit în

Pesta, la 6 după amiaz, a

cercetat pe Tisza în palatul

dietei unde erà la ședință, și

apoi retrăgându-se amândoi

în altă casă, s'au sfătuit îm-

preună timp îndelungat.

     5. Căpitanul de poliție al

Budapestei a fost chemat a-

casă din Rimini, unde se aflà.

     6. Directorul căilor ferate

ungare Cornel Tolnay, care

erà în concediu, a fost che

mat îndată napoi la oficiul

său! (Asta pentrucă, în zile

asa primejdioase, armata are

lipsă de taote trenurile din

țară, pentru cărăușirea de ar-

mate spre centrele regimen-

telor și de acì spre hotare,

și Directorul trebue să fie la

îndemână pentru a puteà da

porunci, ca să nu se mai

primească mărfuri nimic ; cele

care au fost priimte, să fie

descărcate acolo unde le află

porunca, și să primească alte

mărfuri - soldați și soldați!..)

     Și așa mai departe. O mul-

țime de întreruperi a conce-

diilor date mai nainte vreme,

în zile de pace, - ca tot a-

tâtea semne grele despre zi-

lele de primejdii prin cari

trecem.


 Coloana 2 

Intervenirea Rusiei

și a Franciei.

     Îndată ce s'aflat că ultimatul

a sosit la Belgrad și că ce cereri

cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

și al Franciei au mers la ambasa-

dorul austro-ungar, baron Giesl și

l'au rugat, ca Austria să nu ceară

Sîrbiei lucruri peste putință de

împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

ceară cele ce le scrie în ultimat.

     Dar ambasadorul Austro-ungar

a răspuns :

     „Stăm deja în fața unui fapt

împlinit! De astfel eu mi am fă-

cut numai datoria!”


Nu este retragere!


     Și foile germane, și cele ita-

liene și chiar unele engleze, au

spus, îndată ce au vàzut ulti-

matul, că Austroungaria așa a

întocmit acea cerere înaintată

Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

să nu poată încăpea, - și

nici pentru sine, pentru Austro-

ungaria, retragere să nu

mai fie! Ea nu mai poate face

altceva decît: să meargă îna-

inte!


                           Foile rusești.

     Foile rusești îndată ce au

aflat cuprinsul ultimatului, au

sărit ca mușcate și și-au spus

îndată părerea lor:

     „La așa un ultimat, Sîrbia

nici nu poate da un răspuns!

Răspunsul va fi: arma în

brațe!

     Altele spuneau: E nemai po-

menit tonul îngîmfat în care e

ținut ultimatul și umilirea până

în tină, în care MOnarchia vrea

să înjosască pe micul stat ve-

cin. Răspunsul Sîrbiei numai

unul poate fi: respingător!

     Așa a și fost.


Sfat de Coroană la Pe-

tersburg.

     Vineri, în ziua cînd s'a aflat

la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

matului Austroungariei, - toți mi-

nistri ruși s'au întrunit în palatul

ministeriului de externe (pentru

treburile din afară ale Impără-

ției) și de aci au plecat de-a-

dreptul la Palatul Țarului, unde,

sub președința Țarului, s'a ținut

cel mai mare sfat de stat, zis

„sfătuire de Coroană”, adecă îm-

preună cu Capul încoronat.         

     In acest mare sfat nu a fost

vorbă decit despre ciocnirea dintre

Austroungaria și Sîrbia.                    

     A stîrnit mare mirare faptul,


 Coloana 3 

că în toată vremea asta, a petrecut

în palatul Țarului și Spalajkovits,

conzulul Sîrbiei la Petersburg.

Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

nistri se aflau în palat(Deși se

întruniseră acolo de pe la 3 ore).


Rusia

nu poate rămînea

nemișcată!


„Foaia Oficioasă” ru-

rească. așadar nu o gazetă

ce scrie ceva așa de capul

ei, pe răspunderea ei, ci cea

care grăește din încredința-

rea guvernului împărăției, -

scrie în numărul său de Sîm-

bătă (25 Iulie), următoarele:

     Guvernul împărătesc ru-

sesc, căruia îi fac gînduri

vii întîmplările uimitoare și

ultimatul Austroungariei că-

tră Sîrbia, - urmarește cu

luare aminte încordarea

dintre Sîrbia și Austrounga-

ria, încordare în care Ru-

sia nu ăoate rămînea

nemișcată!

     Cu alte cuvinte: Rusia fă-

găduește a păși întru apăra-

rea surorii sale mai mici, a

Sîrbiei.                                  


Știrea la Belgrad.

     Toată lumea se simțea la

Belgrad ca apăsată de o pea-

tră cumplită pe inimă după

primirea ultimatului.           

     Numai după ce a venit

dela Petersburg știrea de mai

sus, că Rusia nu va ră-

mânea nepăsătoare!, -

toate sufletele sîrbești s'au

înviorat, însuflețirea a prins

putere în toți și nimenea nu se

mai sparie de răsboiu!


                  Princiele Regent.

     Adecă să nu greșim: este

cineva care să spărie de răz-

boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

garia, - și acesta e tocmai

capul statului: Principele de

Coroană Alexandru, care

înlocuește pe tatăl seu regele

Petru în ocîrmuirea țării.

El-că a lost contra răz-

boilui, și pentru aceea, ca

Sîrbia se primească cererile

Austriei ori-cît de urîte sunt

acelea.                                     

     Dar n'a putut răzbi cu par-

tidul războinic, care e foate

puternic în armată și nici

minitrsi n'au vrut să audă

de iscălirea unei astfel de

paci înjositoare.                 


 Coloana 4 

Sîrbia înarmată.


     De cum a simțit că ce se

pregătește în jurui ei, - Sîrbia

în tăcere s'a tot înarmat.        

     Pe toți rezerviștii săi, află-

tori în străinătate, i a chemat

să vie repede acasă! Nici nu

le-a trimis citările prin conzu-

late, ci deadreptul, în cu-

verte pe care nu erà însemnat

că vin dela un ministeriu, ci în

formă de epistole simple (ca să

nu le oprească posta țărilor

streine în care mergeau).

     Redactorul unei fol maghiari,

care a plecat Vineri spre Belgrad,

spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

nul ce duceà spre Belgrad păreà

că eștii in Sârbia, așa era de plin

de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

toți tăcuți, îngândurați, serioși.

     Altă foaie spune, că Sîrbia

deja de o săptămână trimite la oști

spre hotare, și anume așa, ca să

nu fie băgale de seamă: ziua

poposeau în cuiare oraș în

căsarme, ca și cjum ar fi de a-

colo, și numai noaptea mergeau

în pas grăbit mai departe !

     Aslăzi armata sîrbească se află

deja toată la locuile unde trebue

să o afle atacul.                              


Belgradul va fi deșertat.               

     Orașul Belgrad, capitala Sîr-

biei, se află prea aporape de

țărmul Dunării, și nu e întărit

așa de bine, ca să poată fi a-

părat față de atacul corăbiilor

de războiu de pe Dunăre, ale

unei puteri mari ca Austroun-

garia.                                           

     De aceea, guvernul sîrbesc,

după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

fi hotărît la o trăsătură strate-

gică (de luptă) pe care o crede

de mare folos:                            

     va deșerta cu totul ora-

șul Belgrad, Iăsîndu-l se

eadă fără împotrivire în mâ-

nile dușmane, - iar armata

se retrage în lăuntrul țării.

Căci locurile din josul Bel-

gradului, sunt așa de bune

de apărat, incît dușmanului

întrat în țară, îi va trebui

putere armată cel puțin de

trei ori așa de multă ca

cea sîrbească, pentru a o

răpune. Sîrbii își zic: De ne

vor înfrînge, s'o plătească

cel puțin scump de tot!

     O telegramă din 24 Iulie

spune: Armata din gar-

nizoana Belgradului a

și început retragerea

spre lăuntrul țării.


Transcription history
  • May 13, 2018 23:45:52 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în

    formă de epistole simple (ca să

    nu le oprească posta țărilor

    streine în care mergeau).

         Redactorul unei fol maghiari,

    care a plecat Vineri spre Belgrad,

    spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

    teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

    piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

    nul ce duceà spre Belgrad păreà

    că eștii in Sârbia, așa era de plin

    de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

    toți tăcuți, îngândurați, serioși.

         Altă foaie spune, că Sîrbia

    deja de o săptămână trimite la oști

    spre hotare, și anume așa, ca să

    nu fie băgale de seamă: ziua

    poposeau în cuiare oraș în

    căsarme, ca și cjum ar fi de a-

    colo, și numai noaptea mergeau

    în pas grăbit mai departe !

         Aslăzi armata sîrbească se află

    deja toată la locuile unde trebue

    să o afle atacul.                              


    Belgradul va fi deșertat.               

         Orașul Belgrad, capitala Sîr-

    biei, se află prea aporape de

    țărmul Dunării, și nu e întărit

    așa de bine, ca să poată fi a-

    părat față de atacul corăbiilor

    de războiu de pe Dunăre, ale

    unei puteri mari ca Austroun-

    garia.                                           

         De aceea, guvernul sîrbesc,

    după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

    fi hotărît la o trăsătură strate-

    gică (de luptă) pe care o crede

    de mare folos:                            

         va deșerta cu totul ora-

    șul Belgrad, Iăsîndu-l se

    eadă fără împotrivire în mâ-

    nile dușmane, - iar armata

    se retrage în lăuntrul țării.

    Căci locurile din josul Bel-

    gradului, sunt așa de bune

    de apărat, incît dușmanului

    întrat în țară, îi va trebui

    putere armată cel puțin de

    trei ori așa de multă ca

    cea sîrbească, pentru a o

    răpune. Sîrbii își zic: De ne

    vor înfrînge, s'o plătească

    cel puțin scump de tot!

         O telegramă din 24 Iulie

    spune: Armata din gar-

    nizoana Belgradului a

    și început retragerea

    spre lăuntrul țării.

  • May 13, 2018 23:44:25 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în

    formă de epistole simple (ca să

    nu le oprească posta țărilor

    streine în care mergeau).

         Redactorul unei fol maghiari,

    care a plecat Vineri spre Belgrad,

    spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

    teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

    piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

    nul ce duceà spre Belgrad păreà

    că eștii in Sârbia, așa era de plin

    de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

    toți tăcuți, îngândurați, serioși.

         Altă foaie spune, că Sîrbia

    deja de o săptămână trimite la oști

    spre hotare, și anume așa, ca să

    nu fie băgale de seamă: ziua

    poposeau în cuiare oraș în

    căsarme, ca și cjum ar fi de a-

    colo, și numai noaptea mergeau

    în pas grăbit mai departe !

         Aslăzi armata sîrbească se află

    deja toată la locuile unde trebue

    să o afle atacul.                              


    Belgradul va fi deșertat.               

         Orașul Belgrad, capitala Sîr-

    biei, se află prea aporape de

    țărmul Dunării, și nu e întărit

    așa de bine, ca să poată fi a-

    părat față de atacul corăbiilor

    de războiu de pe Dunăre, ale

    unei puteri mari ca Austroun-

    garia.                                           

         De aceea, guvernul sîrbesc,

    după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

    fi hotărît la o trăsătură strate-

    gică (de luptă) pe care o crede

    de mare folos:                            

         va deșerta cu totul ora-

    șul Belgrad, Iăsîndu-l se

    eadă fără împotrivire în mâ-

    nile dușmane, - iar armata

    se retrage în lăuntrul țării.

    Căci locurile din josul Bel-

    gradului, sunt așa de bune

    de apărat, incît dușmanului

    întrat în țară, îi va trebui

    putere armată cel puțin de

    trei ori așa de multă ca


  • May 13, 2018 23:41:49 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în

    formă de epistole simple (ca să

    nu le oprească posta țărilor

    streine în care mergeau).

         Redactorul unei fol maghiari,

    care a plecat Vineri spre Belgrad,

    spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

    teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

    piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

    nul ce duceà spre Belgrad păreà

    că eștii in Sârbia, așa era de plin

    de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

    toți tăcuți, îngândurați, serioși.

         Altă foaie spune, că Sîrbia

    deja de o săptămână trimite la oști

    spre hotare, și anume așa, ca să

    nu fie băgale de seamă: ziua

    poposeau în cuiare oraș în

    căsarme, ca și cjum ar fi de a-

    colo, și numai noaptea mergeau

    în pas grăbit mai departe !

         Aslăzi armata sîrbească se află

    deja toată la locuile unde trebue

    să o afle atacul.                              


    Belgradul va fi deșertat.               

         Orașul Belgrad, capitala Sîr-

    biei, se află prea aporape de

    țărmul Dunării, și nu e întărit

    așa de bine, ca să poată fi a-

    părat față de atacul corăbiilor

    de războiu de pe Dunăre, ale

    unei puteri mari ca Austroun-

    garia.                                           

         De aceea, guvernul sîrbesc,

    după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

    fi hotărît la o trăsătură strate-

    gică (de luptă) pe care o crede

    de mare folos:                            

         


  • May 13, 2018 23:41:34 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în

    formă de epistole simple (ca să

    nu le oprească posta țărilor

    streine în care mergeau).

         Redactorul unei fol maghiari,

    care a plecat Vineri spre Belgrad,

    spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

    teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

    piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

    nul ce duceà spre Belgrad păreà

    că eștii in Sârbia, așa era de plin

    de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

    toți tăcuți, îngândurați, serioși.

         Altă foaie spune, că Sîrbia

    deja de o săptămână trimite la oști

    spre hotare, și anume așa, ca să

    nu fie băgale de seamă: ziua

    poposeau în cuiare oraș în

    căsarme, ca și cjum ar fi de a-

    colo, și numai noaptea mergeau

    în pas grăbit mai departe !

         Aslăzi armata sîrbească se află

    deja toată la locuile unde trebue

    să o afle atacul.                              


    Belgradul va fi deșertat.               

         Orașul Belgrad, capitala Sîr-

    biei, se află prea aporape de

    țărmul Dunării, și nu e întărit

    așa de bine, ca să poată fi a-

    părat față de atacul corăbiilor

    de războiu de pe Dunăre, ale

    unei puteri mari ca Austroun-

    garia.                                           

         De aceea, guvernul sîrbesc,

    după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

    fi hotărît la o trăsătură strate-

    gică (de luptă) pe care o crede

    de mare folos:                            


  • May 13, 2018 23:41:20 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în

    formă de epistole simple (ca să

    nu le oprească posta țărilor

    streine în care mergeau).

         Redactorul unei fol maghiari,

    care a plecat Vineri spre Belgrad,

    spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

    teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

    piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

    nul ce duceà spre Belgrad păreà

    că eștii in Sârbia, așa era de plin

    de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

    toți tăcuți, îngândurați, serioși.

         Altă foaie spune, că Sîrbia

    deja de o săptămână trimite la oști

    spre hotare, și anume așa, ca să

    nu fie băgale de seamă: ziua

    poposeau în cuiare oraș în

    căsarme, ca și cjum ar fi de a-

    colo, și numai noaptea mergeau

    în pas grăbit mai departe !

         Aslăzi armata sîrbească se află

    deja toată la locuile unde trebue

    să o afle atacul.                              


    Belgradul va fi deșertat.

         Orașul Belgrad, capitala Sîr-

    biei, se află prea aporape de

    țărmul Dunării, și nu e întărit

    așa de bine, ca să poată fi a-

    părat față de atacul corăbiilor

    de războiu de pe Dunăre, ale

    unei puteri mari ca Austroun-

    garia.                                           

         De aceea, guvernul sîrbesc,

    după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

    fi hotărît la o trăsătură strate-

    gică (de luptă) pe care o crede

    de mare folos:                            


  • May 13, 2018 23:38:56 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în

    formă de epistole simple (ca să

    nu le oprească posta țărilor

    streine în care mergeau).

         Redactorul unei fol maghiari,

    care a plecat Vineri spre Belgrad,

    spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

    teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

    piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

    nul ce duceà spre Belgrad păreà

    că eștii in Sârbia, așa era de plin

    de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

    toți tăcuți, îngândurați, serioși.

         Altă foaie spune, că Sîrbia

    deja de o săptămână trimite la oști

    spre hotare, și anume așa, ca să

    nu fie băgale de seamă: ziua

    poposeau în cuiare oraș în

    căsarme, ca și cjum ar fi de a-

    colo, și numai noaptea mergeau

    în pas grăbit mai departe !

         Aslăzi armata sîrbească se află

    deja toată la locuile unde trebue

    să o afle atacul.                              


  • May 13, 2018 23:36:45 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în

    formă de epistole simple (ca să

    nu le oprească posta țărilor

    streine în care mergeau).

         Redactorul unei fol maghiari,

    care a plecat Vineri spre Belgrad,

    spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

    teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

    piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

    nul ce duceà spre Belgrad păreà

    că eștii in Sârbia, așa era de plin

    de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

    toți tăcuți, îngândurați, serioși.


  • May 13, 2018 23:33:41 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


     Coloana 4 

    Sîrbia înarmată.


         De cum a simțit că ce se

    pregătește în jurui ei, - Sîrbia

    în tăcere s'a tot înarmat.        

         Pe toți rezerviștii săi, află-

    tori în străinătate, i a chemat

    să vie repede acasă! Nici nu

    le-a trimis citările prin conzu-

    late, ci deadreptul, în cu-

    verte pe care nu erà însemnat

    că vin dela un ministeriu, ci în


  • May 13, 2018 23:31:04 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     

         Dar n'a putut răzbi cu par-

    tidul războinic, care e foate

    puternic în armată și nici

    minitrsi n'au vrut să audă

    de iscălirea unei astfel de

    paci înjositoare.                 


  • May 13, 2018 23:30:09 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.

    El-că a lost contra răz-

    boilui, și pentru aceea, ca

    Sîrbia se primească cererile

    Austriei ori-cît de urîte sunt

    acelea.                                     


  • May 13, 2018 23:29:19 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


                      Princiele Regent.

         Adecă să nu greșim: este

    cineva care să spărie de răz-

    boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

    garia, - și acesta e tocmai

    capul statului: Principele de

    Coroană Alexandru, care

    înlocuește pe tatăl seu regele

    Petru în ocîrmuirea țării.


  • May 13, 2018 23:27:23 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           

         Numai după ce a venit

    dela Petersburg știrea de mai

    sus, că Rusia nu va ră-

    mânea nepăsătoare!, -

    toate sufletele sîrbești s'au

    înviorat, însuflețirea a prins

    putere în toți și nimenea nu se

    mai sparie de răsboiu!


  • May 13, 2018 23:26:00 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


    Știrea la Belgrad.

         Toată lumea se simțea la

    Belgrad ca apăsată de o pea-

    tră cumplită pe inimă după

    primirea ultimatului.           


  • May 13, 2018 23:24:46 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:

         Guvernul împărătesc ru-

    sesc, căruia îi fac gînduri

    vii întîmplările uimitoare și

    ultimatul Austroungariei că-

    tră Sîrbia, - urmarește cu

    luare aminte încordarea

    dintre Sîrbia și Austrounga-

    ria, încordare în care Ru-

    sia nu ăoate rămînea

    nemișcată!

         Cu alte cuvinte: Rusia fă-

    găduește a păși întru apăra-

    rea surorii sale mai mici, a

    Sîrbiei.                                  


  • May 13, 2018 23:22:28 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă

    ce scrie ceva așa de capul

    ei, pe răspunderea ei, ci cea

    care grăește din încredința-

    rea guvernului împărăției, -

    scrie în numărul său de Sîm-

    bătă (25 Iulie), următoarele:


  • May 13, 2018 23:21:20 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 

    că în toată vremea asta, a petrecut

    în palatul Țarului și Spalajkovits,

    conzulul Sîrbiei la Petersburg.

    Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

    nistri se aflau în palat(Deși se

    întruniseră acolo de pe la 3 ore).


    Rusia

    nu poate rămînea

    nemișcată!


    „Foaia Oficioasă” ru-

    rească. așadar nu o gazetă


  • May 13, 2018 23:18:36 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         

         In acest mare sfat nu a fost

    vorbă decit despre ciocnirea dintre

    Austroungaria și Sîrbia.                    

         A stîrnit mare mirare faptul,


     Coloana 3 


  • May 13, 2018 23:12:42 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


    Sfat de Coroană la Pe-

    tersburg.

         Vineri, în ziua cînd s'a aflat

    la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

    matului Austroungariei, - toți mi-

    nistri ruși s'au întrunit în palatul

    ministeriului de externe (pentru

    treburile din afară ale Impără-

    ției) și de aci au plecat de-a-

    dreptul la Palatul Țarului, unde,

    sub președința Țarului, s'a ținut

    cel mai mare sfat de stat, zis

    „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

    preună cu Capul încoronat.         


  • May 13, 2018 23:08:51 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


                               Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!

         Altele spuneau: E nemai po-

    menit tonul îngîmfat în care e

    ținut ultimatul și umilirea până

    în tină, în care MOnarchia vrea

    să înjosască pe micul stat ve-

    cin. Răspunsul Sîrbiei numai

    unul poate fi: respingător!

         Așa a și fost.


  • May 13, 2018 23:06:54 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


    Foile rusești.

         Foile rusești îndată ce au

    aflat cuprinsul ultimatului, au

    sărit ca mușcate și și-au spus

    îndată părerea lor:

         „La așa un ultimat, Sîrbia

    nici nu poate da un răspuns!

    Răspunsul va fi: arma în

    brațe!


  • May 13, 2018 23:05:06 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


    Nu este retragere!


         Și foile germane, și cele ita-

    liene și chiar unele engleze, au

    spus, îndată ce au vàzut ulti-

    matul, că Austroungaria așa a

    întocmit acea cerere înaintată

    Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

    să nu poată încăpea, - și

    nici pentru sine, pentru Austro-

    ungaria, retragere să nu

    mai fie! Ea nu mai poate face

    altceva decît: să meargă îna-

    inte!


  • May 13, 2018 23:02:33 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


     Coloana 2 

    Intervenirea Rusiei

    și a Franciei.

         Îndată ce s'aflat că ultimatul

    a sosit la Belgrad și că ce cereri

    cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

    și al Franciei au mers la ambasa-

    dorul austro-ungar, baron Giesl și

    l'au rugat, ca Austria să nu ceară

    Sîrbiei lucruri peste putință de

    împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

    ceară cele ce le scrie în ultimat.

         Dar ambasadorul Austro-ungar

    a răspuns :

         „Stăm deja în fața unui fapt

    împlinit! De astfel eu mi am fă-

    cut numai datoria!”


  • May 13, 2018 22:49:55 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)

         Și așa mai departe. O mul-

    țime de întreruperi a conce-

    diilor date mai nainte vreme,

    în zile de pace, - ca tot a-

    tâtea semne grele despre zi-

    lele de primejdii prin cari

    trecem.


  • May 13, 2018 22:48:52 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.

         6. Directorul căilor ferate

    ungare Cornel Tolnay, care

    erà în concediu, a fost che

    mat îndată napoi la oficiul

    său! (Asta pentrucă, în zile

    asa primejdioase, armata are

    lipsă de taote trenurile din

    țară, pentru cărăușirea de ar-

    mate spre centrele regimen-

    telor și de acì spre hotare,

    și Directorul trebue să fie la

    îndemână pentru a puteà da

    porunci, ca să nu se mai

    primească mărfuri nimic ; cele

    care au fost priimte, să fie

    descărcate acolo unde le află

    porunca, și să primească alte

    mărfuri - soldați și soldați!..)


  • May 13, 2018 22:40:44 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.

         4. Ministrul de honvezi

    Hazai Samu, se aflà dus

    la băi în străinătate. Vineri,

    citat telegrafic, a venif îndată

    la Viena și de acì în aceeași

    zi la Pesta. Cum a sosit în

    Pesta, la 6 după amiaz, a

    cercetat pe Tisza în palatul

    dietei unde erà la ședință, și

    apoi retrăgându-se amândoi

    în altă casă, s'au sfătuit îm-

    preună timp îndelungat.

         5. Căpitanul de poliție al

    Budapestei a fost chemat a-

    casă din Rimini, unde se aflà.


  • May 13, 2018 22:32:49 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.

         Tot așa cu telegramă și-

    frată a fost chemat acasă

    baronul Biegelleben, secre-

    tarul corsulatului austriac din

    Belgrad, aflător și el la ace-

    leași scălzi. - Îndată a plecat.

         3. Ministrul de războiu

    Krobatin, se afla la scălzi

    în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

    a fost chemat telegrafic acasă.

    Și el a venit îndată napoi la

    Viena, - înbrerupându-și

    lecuirea pentru care se du-

    sese acolo.


  • May 13, 2018 22:28:22 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


     Coloana 1 

    zeugmeisterul Terstjanski,

    se aflà la scălzi în Lomnitz,

    pe Tatra (munți înalți și ră-

    coroși în partea de Miază-

    noapte a Ungariei ) - In 24

    Iulie (Vineri) a primit din Bu-

    dapesta o telegramă șifrată

    (adecă scrisă cu litere tainice

    încât numai el s'o știe ceti,

    nu și cei dela posta prin a

    căror mână trece), prin care

    a fost chemat să vie

    numai decât acasă! Co-

    mandantul de Corp îndatâ s'a pus

    pe un automobil și a plecat din

    Lomnitz.


  • May 13, 2018 22:24:39 Paraskevas Dimitropoulos

    Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA


Description

Save description
  • 45.85||23.200000000000045||

    Orăștie, România

  • 50.2318521||12.8719616||

    Karlsbad (astăzi Karlovy Vary, Republica Cehă)

  • 50.2117508||12.6326886||

    Lomnitz (astăzi Lomnice, Districtul Sokolov, Republica Cehă)

  • 44.786568||20.4489216||

    Belgrad, Sîrbia

  • 48.2081743||16.3738189||

    Viena, Austria

  • 47.4480001||19.4618128||

    Pesta, Ungaria

  • 47.497912||19.040235||

    Budapesta, Ungaria

  • 44.0678288||12.5695158||

    Rimini, Italia

  • 59.9342802||30.3350986||

    Sankt Petersburg, Rusia

Location(s)
  • Document location Orăștie, România
  • Additional document location Karlsbad (astăzi Karlovy Vary, Republica Cehă)
  • Additional document location Lomnitz (astăzi Lomnice, Districtul Sokolov, Republica Cehă)
  • Additional document location Belgrad, Sîrbia
  • Additional document location Viena, Austria
  • Additional document location Pesta, Ungaria
  • Additional document location Budapesta, Ungaria
  • Additional document location Rimini, Italia
  • Additional document location Sankt Petersburg, Rusia


ID
6267 / 71120
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Manache Valentin
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


  • Română


  • Home Front



Notes and questions

Login to leave a note