Jurnalul de razboi al lui Ioan Tanasescu, item 17

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

 Pagina stângă 

umblând mereu călare. Plec prin pădure

pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

mai mari greutăți, posibile. Căci era un

noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

trebuea să trăgem de ele, ca calu la Saca.

Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

tot satul prin centru era locuit numai de

unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

încărcată și cu cea mai mare atenție căci

ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

în cantonamente și trece oameni în Repaus.

După cum se știa, se credea că avem să 


 Pagina dreaptă 

 Numerotarea paginii în colțul din dreapta sus 16

stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

în satul Țânțari, Regimentul o ea pe unde

venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

de cât să mă îndur greutățile pe care le

îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

o iau pe șosea. Eram în stare să ocolesc de 3 ori

pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era im-.

posibil. Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul


Transcription saved

 Pagina stângă 

umblând mereu călare. Plec prin pădure

pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

mai mari greutăți, posibile. Căci era un

noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

trebuea să trăgem de ele, ca calu la Saca.

Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

tot satul prin centru era locuit numai de

unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

încărcată și cu cea mai mare atenție căci

ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

în cantonamente și trece oameni în Repaus.

După cum se știa, se credea că avem să 


 Pagina dreaptă 

 Numerotarea paginii în colțul din dreapta sus 16

stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

în satul Țânțari, Regimentul o ea pe unde

venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

de cât să mă îndur greutățile pe care le

îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

o iau pe șosea. Eram în stare să ocolesc de 3 ori

pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era im-.

posibil. Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul



Transcription history
  • October 9, 2018 10:24:57 Daniela Cristea

     Pagina stângă 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu la Saca.

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     Pagina dreaptă 

     Numerotarea paginii în colțul din dreapta sus 16

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul Țânțari, Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Eram în stare să ocolesc de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era im-.

    posibil. Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul


  • October 8, 2018 12:41:30 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu la Saca.

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul Țânțari, Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Eram în stare să ocolesc de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era im-.

    posibil. Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul



  • October 8, 2018 12:37:10 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu la Saca.

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul  Țăuțani , Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Eram în stare să ocolesc de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era im-.

    posibil. Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul



  • October 4, 2018 14:51:28 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu de  saca. 

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul  Țânțarii , Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Eram în stare să ocolesc de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era im-.

    posibil. Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul



  • October 4, 2018 14:18:02 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu de  saca. 

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul  Țânțarii , Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Eram în stare să ocolesc de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era im-.

    posibil. Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul


  • October 4, 2018 13:49:01 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu de  saca. 

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei, tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un Sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul  Țânțarii , Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Era, în stare de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era inposibil.

    Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul


  • March 24, 2017 17:00:05 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu de  saca. 

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei. Tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul  Țânțarii , Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Era, în stare de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era inposibil.

    Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul


  • March 24, 2017 16:54:19 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu de  saca. 

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei. Tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul Țânțarii, Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Era, în stare de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era inposibil.

    Mă despart, cu cei lalți bicicliști, de

    Regiment, și pornesc cu cea mai mare iuțeală.

    Am trecut ca fulgerul, prin Satele, Vlădeni,

    Grid, Parău, și am ajuns nu știu pe la ce oră

    în Veneția de Jos. Văzui că Regimentul încă nu

    sosise. Căci nu se vedea nici un soldat, pe afară.

    Intreb un civil, și îmi spune că a trecut Regimentul


  • March 24, 2017 16:51:21 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu de  saca. 

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei. Tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul Țânțarii, Regimentul o ea pe unde

    venisem eu. Ca să ajungă mai repede. Iar eu

    de cât să mă îndur greutățile pe care le

    îndurasem, am raportat Dlui Maior, că nu mai

    pot să mai merg pe acolo, și să îmi de voe să

    o iau pe șosea. Era, în stare de 3 ori

    pe atât, de cât să o eau, pe unde am venit.

    Îmi aprobă cererea, însă cu condiție să ajung

    odată cu trupa în Veneția. Ce ea  ce era inposibil.

    Mă 


  • March 24, 2017 16:43:22 Daniela Cristea

     stânga 

    umblând mereu călare. Plec prin pădure

    pe direcția mai sus arătată. Deși am scurtat

    din drum 30 de K.m., dar am îndurat cele

    mai mari greutăți, posibile. Căci era un

    noroi de intra roțile bicicleți până la fus, și

    trebuea să trăgem de ele, ca calu de  saca. 

    Era și niște dealuri cu panta dreaptă, de

    îți venea amețeală tot împingând la bicicletă.

    Trecând prin ajutorul lui Dzeu, prin cele mai

    mari greutăți, am sosit pe la ora 4 p.m. în Satul

    Crizba. Fac cuartiruirea truipei. Tot de odată

    prepar și masa pentru seară, la un sas. Căci

    tot satul prin centru era locuit numai de

    unguri și sași, numai pe de lăturile Satului

    erau Români. Trebuea să umblăm, cu Arma

    încărcată și cu cea mai mare atenție căci

    ungurii și sașii, aveau mare necaz pe noi.

    Pe la orele 6 p.m. sosește și Regimentul. Intră

    în cantonamente și trece oameni în Repaus.

    După cum se știa, se credea că avem să 


     dreapta 

    stăm mai mult timp acolo. Când a doua zi

    15 Sectembrie se primește ordin să ne înapoiem iară 

    în satul Veneția de Jos, de unde plecasem.

    Pornim pe la ora 6 dimineața. Când ajungem

    în satul Țânțarii, Regimentul o ea


Description

Save description
  • 45.8131783||25.4645613||

    Crizbav

  • 45.8760544||25.209554||

    Veneția de Jos

  • 45.7682786||25.3661232||

    Vlădeni

  • 45.7331132||23.1089449||

    Grid

  • 45.8475993||25.1907091||

    Parău

  • 45.7974796||21.2390768||

    Țânțari

  • 45.9426198||24.94911000000002||

    Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova

    ||1
Location(s)
  • Story location Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova
  • Document location Crizbav
  • Additional document location Veneția de Jos
  • Additional document location Vlădeni
  • Additional document location Grid
  • Additional document location Parău
  • Additional document location Țânțari
Login and add location


ID
6215 / 142264
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Dumitru Monica Bianca
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


Login to edit the languages
  • Română

Login to edit the fronts
  • Eastern Front

Login to add keywords
  • Artillery
  • Conscientious Objection
  • Home Front
  • Medical
  • Prisoners of War
  • Recruitment and Conscription
  • Tanks and Armoured Fighting Vehicles
  • Transport
  • Trench Life

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note