Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 78

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

de mare, tăte cu preți enorm. Pământul e forte productiv, ca și in India

anterioară, clima e forte sănătoasă, să ințelege de sine căci căldura e forte

mare, un european forte cu greu o pote suferi, și forte să subție de atăta

asudat, până să decidă cu căldura. In acest port cară am vădut o noutate,

lucrul de mirare și anume: Indieni de aceea ca in Colombo umbla in grupe

numărăsă pe la tote vaporele, cunește luntriță nici pentru un om, de

mărimea unei covățici de scăldat prunei, și dacă le arunca cineva în

mare un puiișor (10 cenți) sărea din luntriță cu capul in jos in mare și o 

prindea, umbla cu ochi deschiși prin apa cea sărată, ca vai de capul lor,

căci greu mai trăiesc acești omeni, nu ca pe la noi pe „Valea Someșului”,

și tot zic omeni de pe la noi că sunt năcăjiți, atunci ca să zică acești

omeni amărâți, care pentru cruceri (cent) sunt sâliți să sară in mare

in punerea capului, sau să tragă in ham in loc de cai. Dară ce să zici, cine

nau umblat prin șume nu știe că sunt omeni și mai năcăjiți cu zece

părți-ca dânși, ca și epurele desperat, și acesta credusă că el e mai năcăjit

pre lume, și plecând să să înece in apă, atunci sau și oprit de a se sinucide,

vădând că mai sunt ființă și mai necăjite ca el, Oșa și omeni

de pe la noi „să umble prin Osia ar fi mulțămi cu sortea lor, și nu

s-ar mai căii pururea că suntem năcăjiți, trecută așa e omul neumblat

prin lume, iși tot face idei că alte poporă ar traii cu mult mai bine

ca el. Marți in 24 Septembrie pe la șapte ore sara am plecat din port luând

calea spre orașul Hong-Kong, toți eram curioși că ce vom

mai vedea acum din nou preunde mergem.

Transcription saved

de mare, tăte cu preți enorm. Pământul e forte productiv, ca și in India

anterioară, clima e forte sănătoasă, să ințelege de sine căci căldura e forte

mare, un european forte cu greu o pote suferi, și forte să subție de atăta

asudat, până să decidă cu căldura. In acest port cară am vădut o noutate,

lucrul de mirare și anume: Indieni de aceea ca in Colombo umbla in grupe

numărăsă pe la tote vaporele, cunește luntriță nici pentru un om, de

mărimea unei covățici de scăldat prunei, și dacă le arunca cineva în

mare un puiișor (10 cenți) sărea din luntriță cu capul in jos in mare și o 

prindea, umbla cu ochi deschiși prin apa cea sărată, ca vai de capul lor,

căci greu mai trăiesc acești omeni, nu ca pe la noi pe „Valea Someșului”,

și tot zic omeni de pe la noi că sunt năcăjiți, atunci ca să zică acești

omeni amărâți, care pentru cruceri (cent) sunt sâliți să sară in mare

in punerea capului, sau să tragă in ham in loc de cai. Dară ce să zici, cine

nau umblat prin șume nu știe că sunt omeni și mai năcăjiți cu zece

părți-ca dânși, ca și epurele desperat, și acesta credusă că el e mai năcăjit

pre lume, și plecând să să înece in apă, atunci sau și oprit de a se sinucide,

vădând că mai sunt ființă și mai necăjite ca el, Oșa și omeni

de pe la noi „să umble prin Osia ar fi mulțămi cu sortea lor, și nu

s-ar mai căii pururea că suntem năcăjiți, trecută așa e omul neumblat

prin lume, iși tot face idei că alte poporă ar traii cu mult mai bine

ca el. Marți in 24 Septembrie pe la șapte ore sara am plecat din port luând

calea spre orașul Hong-Kong, toți eram curioși că ce vom

mai vedea acum din nou preunde mergem.


Transcription history
  • March 23, 2017 14:01:23 Ciobanu Lacramioara

    de mare, tăte cu preți enorm. Pământul e forte productiv, ca și in India

    anterioară, clima e forte sănătoasă, să ințelege de sine căci căldura e forte

    mare, un european forte cu greu o pote suferi, și forte să subție de atăta

    asudat, până să decidă cu căldura. In acest port cară am vădut o noutate,

    lucrul de mirare și anume: Indieni de aceea ca in Colombo umbla in grupe

    numărăsă pe la tote vaporele, cunește luntriță nici pentru un om, de

    mărimea unei covățici de scăldat prunei, și dacă le arunca cineva în

    mare un puiișor (10 cenți) sărea din luntriță cu capul in jos in mare și o 

    prindea, umbla cu ochi deschiși prin apa cea sărată, ca vai de capul lor,

    căci greu mai trăiesc acești omeni, nu ca pe la noi pe „Valea Someșului”,

    și tot zic omeni de pe la noi că sunt năcăjiți, atunci ca să zică acești

    omeni amărâți, care pentru cruceri (cent) sunt sâliți să sară in mare

    in punerea capului, sau să tragă in ham in loc de cai. Dară ce să zici, cine

    nau umblat prin șume nu știe că sunt omeni și mai năcăjiți cu zece

    părți-ca dânși, ca și epurele desperat, și acesta credusă că el e mai năcăjit

    pre lume, și plecând să să înece in apă, atunci sau și oprit de a se sinucide,

    vădând că mai sunt ființă și mai necăjite ca el, Oșa și omeni

    de pe la noi „să umble prin Osia ar fi mulțămi cu sortea lor, și nu

    s-ar mai căii pururea că suntem năcăjiți, trecută așa e omul neumblat

    prin lume, iși tot face idei că alte poporă ar traii cu mult mai bine

    ca el. Marți in 24 Septembrie pe la șapte ore sara am plecat din port luând

    calea spre orașul Hong-Kong, toți eram curioși că ce vom

    mai vedea acum din nou preunde mergem.


Description

Save description
  • 47.2921849||24.3973258||

    Năsăud/Naszód

    ||1
Location(s)
  • Story location Năsăud/Naszód


ID
6191 / 70153
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Biblioteca Judeteana Cluj
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/



  • Naval Warfare

  • Prisoners of War



Notes and questions

Login to leave a note