Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 75

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

duși numai ochi libero. La indieni li-e iertat (permis) să-și țină atâtea muieri câte au voie, dacă e avut își ține câte 10-12 neveste, eară dacă e sărac să îndestulește și cu una in pricina că nu-i în stare a crește atâța copi. Care bărbat are multe muieri, acela e forte vădut înaintea femeilor, vădîndul pe stradă, tote își pleacă capul în fațalui. Cu ocaziunea nașteri forte mult sufere biata nevastă, când sâmțește că au născut o și lasă singură în casă sau în cort ude să află și o încunjură câte 3-4 săptămțni, dândui numai de mâncare ca la cânele cel turbat de departe, fac câteva farmece cu ea, însă a șasa di după naștere trebuie să se scole din pat ori și cât de bolanvă ar fi și vădinduo căseni că mai trăiește, toți să miră de ea. În aceasta di capătă și prezent de la bărbat și rudeni, mai ales dacă au născut parte bărbătească, ori de câte haine sau năfrămi capătă, trebe pe tote să le îmbrace în această di. După petrecere eară o lasă sîngură până la vremea numită. De să întâmplă să moară soțul (bărbatul) mai întâi decăt muierea, atunci ea sărmana e numai de năcaz, nimenea nu să uită la ea ca la un scuipit. ? văduve să lasă să se ardă de vie, ca să moștenească împărățiea ceriurilor, pe astfel  de văduve forte le onorează și le numesc chear sfinte. Înmormântările indienilor încă sunt interesante. ei nu îngroapă morți în pământ ei îi ard cu foc făcut de lemne uscate, așai clădesc în ? și îi aprind, pre copi nu-i ard, fără îi scufundă în râuri sau în mare legând de ei ceva greutate. Pre fetiță le mai dau și de pradă la paseri. sau anmale răpitoare, sau aruncândule în apă zic aceste

Transcription saved

duși numai ochi libero. La indieni li-e iertat (permis) să-și țină atâtea muieri câte au voie, dacă e avut își ține câte 10-12 neveste, eară dacă e sărac să îndestulește și cu una in pricina că nu-i în stare a crește atâța copi. Care bărbat are multe muieri, acela e forte vădut înaintea femeilor, vădîndul pe stradă, tote își pleacă capul în fațalui. Cu ocaziunea nașteri forte mult sufere biata nevastă, când sâmțește că au născut o și lasă singură în casă sau în cort ude să află și o încunjură câte 3-4 săptămțni, dândui numai de mâncare ca la cânele cel turbat de departe, fac câteva farmece cu ea, însă a șasa di după naștere trebuie să se scole din pat ori și cât de bolanvă ar fi și vădinduo căseni că mai trăiește, toți să miră de ea. În aceasta di capătă și prezent de la bărbat și rudeni, mai ales dacă au născut parte bărbătească, ori de câte haine sau năfrămi capătă, trebe pe tote să le îmbrace în această di. După petrecere eară o lasă sîngură până la vremea numită. De să întâmplă să moară soțul (bărbatul) mai întâi decăt muierea, atunci ea sărmana e numai de năcaz, nimenea nu să uită la ea ca la un scuipit. ? văduve să lasă să se ardă de vie, ca să moștenească împărățiea ceriurilor, pe astfel  de văduve forte le onorează și le numesc chear sfinte. Înmormântările indienilor încă sunt interesante. ei nu îngroapă morți în pământ ei îi ard cu foc făcut de lemne uscate, așai clădesc în ? și îi aprind, pre copi nu-i ard, fără îi scufundă în râuri sau în mare legând de ei ceva greutate. Pre fetiță le mai dau și de pradă la paseri. sau anmale răpitoare, sau aruncândule în apă zic aceste


Transcription history
  • March 23, 2017 12:35:09 Estera Jiregan

    duși numai ochi libero. La indieni li-e iertat (permis) să-și țină atâtea muieri câte au voie, dacă e avut își ține câte 10-12 neveste, eară dacă e sărac să îndestulește și cu una in pricina că nu-i în stare a crește atâța copi. Care bărbat are multe muieri, acela e forte vădut înaintea femeilor, vădîndul pe stradă, tote își pleacă capul în fațalui. Cu ocaziunea nașteri forte mult sufere biata nevastă, când sâmțește că au născut o și lasă singură în casă sau în cort ude să află și o încunjură câte 3-4 săptămțni, dândui numai de mâncare ca la cânele cel turbat de departe, fac câteva farmece cu ea, însă a șasa di după naștere trebuie să se scole din pat ori și cât de bolanvă ar fi și vădinduo căseni că mai trăiește, toți să miră de ea. În aceasta di capătă și prezent de la bărbat și rudeni, mai ales dacă au născut parte bărbătească, ori de câte haine sau năfrămi capătă, trebe pe tote să le îmbrace în această di. După petrecere eară o lasă sîngură până la vremea numită. De să întâmplă să moară soțul (bărbatul) mai întâi decăt muierea, atunci ea sărmana e numai de năcaz, nimenea nu să uită la ea ca la un scuipit. ? văduve să lasă să se ardă de vie, ca să moștenească împărățiea ceriurilor, pe astfel  de văduve forte le onorează și le numesc chear sfinte. Înmormântările indienilor încă sunt interesante. ei nu îngroapă morți în pământ ei îi ard cu foc făcut de lemne uscate, așai clădesc în ? și îi aprind, pre copi nu-i ard, fără îi scufundă în râuri sau în mare legând de ei ceva greutate. Pre fetiță le mai dau și de pradă la paseri. sau anmale răpitoare, sau aruncândule în apă zic aceste


Description

Save description
  • 47.2921849||24.3973258||

    Năsăud/Naszód

    ||1
Location(s)
  • Story location Năsăud/Naszód


ID
6191 / 70150
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Biblioteca Judeteana Cluj
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/



  • Naval Warfare

  • Prisoners of War



Notes and questions

Login to leave a note