Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 74

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

să nu, dragi mei, nu, ci de aceea că indieni nu pun nice un preț pe muieri, crezând că muierea e blăstămată de Dzeu. Nu au nice o bucurie când se naște fetiță în familie, în vechime multe fetițe au înecat, dară acum englezi să sâlesc a opri aceste prosti a religilor, însă în ascumns și acum ucid fetițele. Pel mai mare dușman al lor e muierea , ea sărca și la mâncare mănâncă departe de bărbatul ei și nuie iertat să mestece și ea vreo vorbă în ale bărbatului, ea nu se sfădește cu nimenea, după legea lor, animalele au suflet, dară femeea nu, religia lor șa sună: muierea de aceea e pe lânhă bărbt ca să împlinească poruncile sale, de aceea muierea nice nu capătă din fruntea mâncărei ci e îndatorată să aștepte după rămășițele bărbatului. Căsătoria lor să întâmplă astfel: fetița în ? de 10 ani să logodește cu viitorul bărbat, și din momentul acela să ia de la părinți ei și o aduce la socri ei unde trebuie să fie forte supusă și harnică. Logodirea o vestesc forte triumpfal pre tăte strădile cu nește steaguri albe scrisă cu litere indiene. Căsătorea să întâmplă când mreasa au împlnit 12 ani, mai bătrână nu-i perms să fie, zicând că de la 13 ani e prea bătrână, aceasta îi oprește legea lor. Atunci ajunge puțiu muierea la vadă, când are ficior de însurat, ea alege și nevastă la fecior, tot ca cârmuește și casa tinerilor, va zicem socra e tot socră pretutindene. Însă părinți și frați fetei sunt forte jos apăsați. d.e. când vorbesc cu părinți ginereso (cu cuscri)) trebuie să stee cu capul plecat și să șă arete mulțămiți și fericii că aceștea leau primit fata lor în casă de noră. De aceea nu-și poftește nimenea să aibă fată, pentru că prin ea să forte supune întreagă familiea, și ca sărmana încă e nefericită. În timpul cât vorbește bărbatul cu nevasta sau socrul ei, ea e îndatorată să-și acoperă fața cu veșmântul ei lăsân-

Transcription saved

să nu, dragi mei, nu, ci de aceea că indieni nu pun nice un preț pe muieri, crezând că muierea e blăstămată de Dzeu. Nu au nice o bucurie când se naște fetiță în familie, în vechime multe fetițe au înecat, dară acum englezi să sâlesc a opri aceste prosti a religilor, însă în ascumns și acum ucid fetițele. Pel mai mare dușman al lor e muierea , ea sărca și la mâncare mănâncă departe de bărbatul ei și nuie iertat să mestece și ea vreo vorbă în ale bărbatului, ea nu se sfădește cu nimenea, după legea lor, animalele au suflet, dară femeea nu, religia lor șa sună: muierea de aceea e pe lânhă bărbt ca să împlinească poruncile sale, de aceea muierea nice nu capătă din fruntea mâncărei ci e îndatorată să aștepte după rămășițele bărbatului. Căsătoria lor să întâmplă astfel: fetița în ? de 10 ani să logodește cu viitorul bărbat, și din momentul acela să ia de la părinți ei și o aduce la socri ei unde trebuie să fie forte supusă și harnică. Logodirea o vestesc forte triumpfal pre tăte strădile cu nește steaguri albe scrisă cu litere indiene. Căsătorea să întâmplă când mreasa au împlnit 12 ani, mai bătrână nu-i perms să fie, zicând că de la 13 ani e prea bătrână, aceasta îi oprește legea lor. Atunci ajunge puțiu muierea la vadă, când are ficior de însurat, ea alege și nevastă la fecior, tot ca cârmuește și casa tinerilor, va zicem socra e tot socră pretutindene. Însă părinți și frați fetei sunt forte jos apăsați. d.e. când vorbesc cu părinți ginereso (cu cuscri)) trebuie să stee cu capul plecat și să șă arete mulțămiți și fericii că aceștea leau primit fata lor în casă de noră. De aceea nu-și poftește nimenea să aibă fată, pentru că prin ea să forte supune întreagă familiea, și ca sărmana încă e nefericită. În timpul cât vorbește bărbatul cu nevasta sau socrul ei, ea e îndatorată să-și acoperă fața cu veșmântul ei lăsân-


Transcription history
  • March 23, 2017 12:22:43 Estera Jiregan

    să nu, dragi mei, nu, ci de aceea că indieni nu pun nice un preț pe muieri, crezând că muierea e blăstămată de Dzeu. Nu au nice o bucurie când se naște fetiță în familie, în vechime multe fetițe au înecat, dară acum englezi să sâlesc a opri aceste prosti a religilor, însă în ascumns și acum ucid fetițele. Pel mai mare dușman al lor e muierea , ea sărca și la mâncare mănâncă departe de bărbatul ei și nuie iertat să mestece și ea vreo vorbă în ale bărbatului, ea nu se sfădește cu nimenea, după legea lor, animalele au suflet, dară femeea nu, religia lor șa sună: muierea de aceea e pe lânhă bărbt ca să împlinească poruncile sale, de aceea muierea nice nu capătă din fruntea mâncărei ci e îndatorată să aștepte după rămășițele bărbatului. Căsătoria lor să întâmplă astfel: fetița în ? de 10 ani să logodește cu viitorul bărbat, și din momentul acela să ia de la părinți ei și o aduce la socri ei unde trebuie să fie forte supusă și harnică. Logodirea o vestesc forte triumpfal pre tăte strădile cu nește steaguri albe scrisă cu litere indiene. Căsătorea să întâmplă când mreasa au împlnit 12 ani, mai bătrână nu-i perms să fie, zicând că de la 13 ani e prea bătrână, aceasta îi oprește legea lor. Atunci ajunge puțiu muierea la vadă, când are ficior de însurat, ea alege și nevastă la fecior, tot ca cârmuește și casa tinerilor, va zicem socra e tot socră pretutindene. Însă părinți și frați fetei sunt forte jos apăsați. d.e. când vorbesc cu părinți ginereso (cu cuscri)) trebuie să stee cu capul plecat și să șă arete mulțămiți și fericii că aceștea leau primit fata lor în casă de noră. De aceea nu-și poftește nimenea să aibă fată, pentru că prin ea să forte supune întreagă familiea, și ca sărmana încă e nefericită. În timpul cât vorbește bărbatul cu nevasta sau socrul ei, ea e îndatorată să-și acoperă fața cu veșmântul ei lăsân-


Description

Save description
  • 47.2921849||24.3973258||

    Năsăud/Naszód

    ||1
Location(s)
  • Story location Năsăud/Naszód


ID
6191 / 70149
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Biblioteca Judeteana Cluj
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/



  • Naval Warfare

  • Prisoners of War



Notes and questions

Login to leave a note