Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 61

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt

forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe

pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul

atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea

e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.

De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei

dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec

totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin

pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de

câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în

aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am

văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,

era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de

osă. Ca semn au o traistă după cap, și la grumazi câte un șir de mărgele (perle)

colorate. Văzând vreun european, să aruncă jos înaintea piciorelor sale

de îi părăiesc tote osele, ca să-l miluiască. Clima e caldă,aierul e forte

uscat și plin de năsip, aci noptea nu cade rouă ca pe la noi, mulți Domnii

bogați care sunt bolnavi de plămâni, vin aci spre a se vindeca. E forte interesant

să vezi aci pomi europeni cum să înschimbă subt aceasta zonă, mai

ales pruni, cresc destuli de mari și frumoși, dară nu produc ca pela noi fructe,

De cum încep a înflori tot înfloresc până în luna lui Decem. eară printre

flori vazi prune verzi și copte, tot înfloresc și să coc prunele. Tot ăn această

zi am desbarcat un matroz morbos de gălbănare, lam dus în oraș întrun șpital,

eară de acolo lau dus în  Rola  un „Loyd” austriac „Bohemia”. Ori pre vapor

Transcription saved

unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt

forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe

pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul

atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea

e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.

De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei

dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec

totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin

pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de

câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în

aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am

văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,

era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de

osă. Ca semn au o traistă după cap, și la grumazi câte un șir de mărgele (perle)

colorate. Văzând vreun european, să aruncă jos înaintea piciorelor sale

de îi părăiesc tote osele, ca să-l miluiască. Clima e caldă,aierul e forte

uscat și plin de năsip, aci noptea nu cade rouă ca pe la noi, mulți Domnii

bogați care sunt bolnavi de plămâni, vin aci spre a se vindeca. E forte interesant

să vezi aci pomi europeni cum să înschimbă subt aceasta zonă, mai

ales pruni, cresc destuli de mari și frumoși, dară nu produc ca pela noi fructe,

De cum încep a înflori tot înfloresc până în luna lui Decem. eară printre

flori vazi prune verzi și copte, tot înfloresc și să coc prunele. Tot ăn această

zi am desbarcat un matroz morbos de gălbănare, lam dus în oraș întrun șpital,

eară de acolo lau dus în  Rola  un „Loyd” austriac „Bohemia”. Ori pre vapor


Transcription history
  • March 22, 2017 15:06:37 Irina Mastan

    unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt

    forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe

    pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul

    atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea

    e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.

    De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei

    dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec

    totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin

    pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de

    câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în

    aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am

    văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,

    era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de

    osă. Ca semn au o traistă după cap, și la grumazi câte un șir de mărgele (perle)

    colorate. Văzând vreun european, să aruncă jos înaintea piciorelor sale

    de îi părăiesc tote osele, ca să-l miluiască. Clima e caldă,aierul e forte

    uscat și plin de năsip, aci noptea nu cade rouă ca pe la noi, mulți Domnii

    bogați care sunt bolnavi de plămâni, vin aci spre a se vindeca. E forte interesant

    să vezi aci pomi europeni cum să înschimbă subt aceasta zonă, mai

    ales pruni, cresc destuli de mari și frumoși, dară nu produc ca pela noi fructe,

    De cum încep a înflori tot înfloresc până în luna lui Decem. eară printre

    flori vazi prune verzi și copte, tot înfloresc și să coc prunele. Tot ăn această

    zi am desbarcat un matroz morbos de gălbănare, lam dus în oraș întrun șpital,

    eară de acolo lau dus în  Rola  un „Loyd” austriac „Bohemia”. Ori pre vapor


  • March 22, 2017 15:01:00 Irina Mastan

    unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt

    forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe

    pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul

    atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea

    e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.

    De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei

    dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec

    totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin

    pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de

    câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în

    aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am

    văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,

    era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de

    osă. Ca semn au o traistă după cap, și la grumazi câte un șir de mărgele (perle)

    colorate. Văzând vreun european, să aruncă jos înaintea piciorelor sale

    de îi părăiesc tote osele, ca să-l miluiască. Clima e caldă,aierul e forte

    uscat și plin de năsip, aci noptea nu cade rouă ca pe la noi, mulți Domnii

    bogați care sunt bolnavi de plămâni, vin aci spre a se vindeca. E forte interesant

    să vezi aci pomi europeni cum să înschimbă subt aceasta zonă, mai


  • March 22, 2017 14:52:49 Irina Mastan

    unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt

    forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe

    pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul

    atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea

    e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.

    De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei

    dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec

    totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin

    pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de

    câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în

    aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am

    văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,

    era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de


  • March 22, 2017 14:50:47 Irina Mastan

    unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt

    forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe

    pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul

    atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea

    e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.

    De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei

    dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec

    totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin

    pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de

    câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în

    aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am

    văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,

    era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile


  • March 22, 2017 12:37:06 Balasoiu Valentina

    unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate. De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec totă lumea cu acest mesteşug.


Description

Save description
  • 47.2921849||24.3973258||

    Năsăud/Naszód

    ||1
Location(s)
  • Story location Năsăud/Naszód


ID
6191 / 70136
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Biblioteca Judeteana Cluj
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/



  • Naval Warfare

  • Prisoners of War



Notes and questions

Login to leave a note