Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 45

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni

de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când plouă

atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu

o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine

cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi,

atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să

nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva

să înbolnăveşte  (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte

odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic,

eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dore

pieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până

îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore

cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul

şi să să şi mânie.  În timpul încărcatului de cărbuni, care de care

strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de

se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi

prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta

să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta

nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele

de la unguri cuvântul "Igen baratum" (da pretine) atunci la ungur

nu-i trebe mult, şi să tot ceartă până să bat, ajungând la raport

înţălegând oficeri din ce sau bătut, din nepricepere, râd bine de ei,

şi îi fac  de să împacă. Aşa sau întâmplat odată cum un matroz de rom-

ân; încărcând cărbuni lau ajuns setea, şi căuta apă, eară un subtoficer

Transcription saved

lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni

de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când plouă

atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu

o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine

cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi,

atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să

nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva

să înbolnăveşte  (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte

odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic,

eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dore

pieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până

îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore

cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul

şi să să şi mânie.  În timpul încărcatului de cărbuni, care de care

strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de

se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi

prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta

să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta

nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele

de la unguri cuvântul "Igen baratum" (da pretine) atunci la ungur

nu-i trebe mult, şi să tot ceartă până să bat, ajungând la raport

înţălegând oficeri din ce sau bătut, din nepricepere, râd bine de ei,

şi îi fac  de să împacă. Aşa sau întâmplat odată cum un matroz de rom-

ân; încărcând cărbuni lau ajuns setea, şi căuta apă, eară un subtoficer


Transcription history
  • March 24, 2017 19:10:45 Aurelia Mircescu

    lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni

    de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când plouă

    atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu

    o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine

    cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi,

    atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să

    nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva

    să înbolnăveşte  (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte

    odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic,

    eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dore

    pieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până

    îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore

    cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul

    şi să să şi mânie.  În timpul încărcatului de cărbuni, care de care

    strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de

    se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi

    prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta

    să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta

    nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele

    de la unguri cuvântul "Igen baratum" (da pretine) atunci la ungur

    nu-i trebe mult, şi să tot ceartă până să bat, ajungând la raport

    înţălegând oficeri din ce sau bătut, din nepricepere, râd bine de ei,

    şi îi fac  de să împacă. Aşa sau întâmplat odată cum un matroz de rom-

    ân; încărcând cărbuni lau ajuns setea, şi căuta apă, eară un subtoficer

  • March 22, 2017 09:34:15 Aurelia Mircescu

    lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte  (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul şi să să şi mânie.  În timpul încărcatului de cărbuni, care de care strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele de la unguri cuvântul "Igen baratum" (da pretine) atunci la ungur nu-i trebe mult, şi să tot ceartă până să bat, ajungând la raport înţălegând oficeri din ce sau bătut, din nepricepere, râd bine de ei, şi îi fac  de să împacă. Aşa sau întâmplat odată cum un matroz de român; încărcând cărbuni lau ajuns setea, şi căuta apă, eară un subtoficer


  • March 22, 2017 09:30:42 Aurelia Mircescu

    lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte  (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul şi să să şi mânie.  În timpul încărcatului de cărbuni, care de care strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele de la unguri


  • March 22, 2017 09:24:38 Aurelia Mircescu

    lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte  (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul şi să să şi mânie.


  • March 22, 2017 09:21:51 Aurelia Mircescu

    lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte  (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă


Description

Save description
  • 47.2921849||24.3973258||

    Năsăud/Naszód

    ||1
Location(s)
  • Story location Năsăud/Naszód


ID
6191 / 70120
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Biblioteca Judeteana Cluj
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/



  • Naval Warfare

  • Prisoners of War



Notes and questions

Login to leave a note