Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 12

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

Om porni acasă le răspunse tata. Numai biata mamă încă tot sta tristă și împietrită, neștiind de supărată de ce să se apuce. Sui în căruță babă! și desleagă traista să îmbucăm ceva, lasă nu te mai tot cânta fi cuminte, doră nu ești copilă, las că și lui ia ajuta Dzeu, asta tot o fost să treacă peste el ori amu ori mai târziu. Astfel o mângăia soțul ei și eau ajutat să să urce în căruță, eară el au strâns fânul dinaintea caiilor și eau prins la căruță. Apoi încet au pornit cătră casă, eară biata mamă să tot uita înapoi la gară de unde eau dus „mașina dracului” copilul pe lungă vreme înstrăini, și știe Dzeu mai aveauar parte să-l vadă și își tot ștergea ochi cu năfrămuța, căci îi tot lăcrăma și fără voia ei. Ce să faci nu e ciudă doră-i mamă și pe ea o dore inima, căci al ei copil sau depărtat de ea. Ajungând la vama din sus a orașului, au mai privit odată preste pod la căsarma linieșilor și au blăstămat în sine pe acea care eau asentat copilul. Așa cam pe înoptate au sosit bieți părinți acasă, abătând în sus pe zăhață (ulița nostră) sau audit clopoțelul caiilor până în casă unde îi aștepta fetița lor cu nerăbdare. Și numai decât lea eșit înainte spre a le dechide porta, dară cea dintăi privire ia fost spre căruță fiind curiosă despre frățiorul ei, eară apropiindusă căruța iau întrebat; no da viniți tătucă? vinim vinim puica tătucului, numa nu tăți îi răspunse plângând mămuca. Da cei cu badea Dumitru? Îi întrebă ea, el săracu so dus sti Dzeu când lom mai vedea, mai aveom parte ori nu îi răspunsă tătuca căci biata mămucă nu 

Transcription saved

Om porni acasă le răspunse tata. Numai biata mamă încă tot sta tristă și împietrită, neștiind de supărată de ce să se apuce. Sui în căruță babă! și desleagă traista să îmbucăm ceva, lasă nu te mai tot cânta fi cuminte, doră nu ești copilă, las că și lui ia ajuta Dzeu, asta tot o fost să treacă peste el ori amu ori mai târziu. Astfel o mângăia soțul ei și eau ajutat să să urce în căruță, eară el au strâns fânul dinaintea caiilor și eau prins la căruță. Apoi încet au pornit cătră casă, eară biata mamă să tot uita înapoi la gară de unde eau dus „mașina dracului” copilul pe lungă vreme înstrăini, și știe Dzeu mai aveauar parte să-l vadă și își tot ștergea ochi cu năfrămuța, căci îi tot lăcrăma și fără voia ei. Ce să faci nu e ciudă doră-i mamă și pe ea o dore inima, căci al ei copil sau depărtat de ea. Ajungând la vama din sus a orașului, au mai privit odată preste pod la căsarma linieșilor și au blăstămat în sine pe acea care eau asentat copilul. Așa cam pe înoptate au sosit bieți părinți acasă, abătând în sus pe zăhață (ulița nostră) sau audit clopoțelul caiilor până în casă unde îi aștepta fetița lor cu nerăbdare. Și numai decât lea eșit înainte spre a le dechide porta, dară cea dintăi privire ia fost spre căruță fiind curiosă despre frățiorul ei, eară apropiindusă căruța iau întrebat; no da viniți tătucă? vinim vinim puica tătucului, numa nu tăți îi răspunse plângând mămuca. Da cei cu badea Dumitru? Îi întrebă ea, el săracu so dus sti Dzeu când lom mai vedea, mai aveom parte ori nu îi răspunsă tătuca căci biata mămucă nu 


Transcription history
  • April 7, 2017 10:53:12 Laura Rauscher

    Om porni acasă le răspunse tata. Numai biata mamă încă tot sta tristă și împietrită, neștiind de supărată de ce să se apuce. Sui în căruță babă! și desleagă traista să îmbucăm ceva, lasă nu te mai tot cânta fi cuminte, doră nu ești copilă, las că și lui ia ajuta Dzeu, asta tot o fost să treacă peste el ori amu ori mai târziu. Astfel o mângăia soțul ei și eau ajutat să să urce în căruță, eară el au strâns fânul dinaintea caiilor și eau prins la căruță. Apoi încet au pornit cătră casă, eară biata mamă să tot uita înapoi la gară de unde eau dus „mașina dracului” copilul pe lungă vreme înstrăini, și știe Dzeu mai aveauar parte să-l vadă și își tot ștergea ochi cu năfrămuța, căci îi tot lăcrăma și fără voia ei. Ce să faci nu e ciudă doră-i mamă și pe ea o dore inima, căci al ei copil sau depărtat de ea. Ajungând la vama din sus a orașului, au mai privit odată preste pod la căsarma linieșilor și au blăstămat în sine pe acea care eau asentat copilul. Așa cam pe înoptate au sosit bieți părinți acasă, abătând în sus pe zăhață (ulița nostră) sau audit clopoțelul caiilor până în casă unde îi aștepta fetița lor cu nerăbdare. Și numai decât lea eșit înainte spre a le dechide porta, dară cea dintăi privire ia fost spre căruță fiind curiosă despre frățiorul ei, eară apropiindusă căruța iau întrebat; no da viniți tătucă? vinim vinim puica tătucului, numa nu tăți îi răspunse plângând mămuca. Da cei cu badea Dumitru? Îi întrebă ea, el săracu so dus sti Dzeu când lom mai vedea, mai aveom parte ori nu îi răspunsă tătuca căci biata mămucă nu 

  • November 9, 2016 13:01:25 Sorina Stanca (RO)
    Om porni acasă le răspunse tata. Numai biata mamă încă tot sta tristă și împietrită neștiind de supărată de ce să se apuce. Sui în căruță babă! și desleagă traista să îmbucăm ceva, lasă nu te mai tot cânta fi cuminte, doră nu ești copilă, las că și lui ia ajuta Dzeu, asta tot o fost să treacă peste el ori amu ori mai târziu. Astfel o mângăia soțul ei și iau ajutat să să urce în căruță iară el au strâns fânul dinaintea caiilor și eau prins la căruță. Apoi încet au pornit cătră casă, eară biata mamă să tot uita înapoi la gară de unde eau dus „mașina dracului” copilul pe lungă vreme înstrăini, și știe Dzeu mai aveauar parte să-l vadă și își tot ștergea ochi cu năfrămuța, căci îi tot lăcrăma și fără voia ei. Ce să faci nu e ciudă doră-i mamă și pe ea o dore inima, căci al ei copil sau depărtat de ea. Ajungând la vama din sus a orașului, au mai privit odată peste pod la casarma linieșilor și au blăstămat în sine pe acea care eau asentat copilul. Așa cam pe înoptate au sosit bieți părinți acasă, abătând în sus pe zăhață (ulița noastră) sau audit clopoțelul cailor până în casă unde îi aștepta fetița lor cu nerăbdare. Și numai decât lea eșit înainte spre a le dechide porta, dară cea dintăi privire ia fost spre căruță fiind curiosă despre frățiorul ei, eară apropiindusă căruța iau întrebat; no da viniți tătucă? Vinim vinim puica tătucului, numa nu tăți îi răspunse plângând mămuca. Da cei cu badea Dumitru? Îi întrebă ea, el săracu so dus sti Dzeu când lom mai vedea, mai aveom parte ori nu îi răspunsă tătuca căci biata mămucă nu 

  • November 9, 2016 13:00:33 Sorina Stanca (RO)
    Om porni acasă le răspunse tata. Numai biata mamă încă tot sta tristă și împietrită neștiind de supărată de ce să se apuce. Sui în căruță babă! și desleagă traista să îmbucăm ceva, lasă nu te mai tot cânta fi cuminte, doră nu ești copilă, las că și lui ia ajuta Dzeu, asta tot o fost să treacă peste el ori amu ori mai târziu. Astfel o mângăia soțul ei și iau ajutat să să urce în căruță iară el au strâns fânul dinaintea caiilor și eau prins la căruță. Apoi încet au pornit cătră casă, eară biata mamă să tot uita înapoi la gară de unde eau dus „mașina dracului” copilul pe lungă vreme înstrăini, și știe Dzeu mai aveauar parte să-l vadă și își tot ștergea ochi cu năfrămuța, căci îi tot lăcrăma și fără voia ei. Ce să faci nu e ciudă doră-i mamă și pe ea o dore inima, căci al ei copil sau depărtat de ea. Ajungând la vama din sus a orașului, au mai privit odată peste pod la casarma linieșilor și au blăstămat în sine pe acea care eau asentat copilul. Așa cam pe înoptate au sosit bieți părinți acasă, abătând în sus pe zăhață (ulița noastră) sau audit clopoțelul cailor până în casă unde îi aștepta fetița lor cu nerăbdare. Și numai decât lea eșit înainte spre a le dechide porta, dară cea dintăi privire ia fost spre căruță fiind curiosă despre frățiorul ei, eară apropiindusă căruța iau întrebat; no da viniți tătucă? Vinim vinim puica tătucului, numa nu tăți îi răspunse plângând mămuca. Da cei cu badea Dumitru? Îi întrebă ea, el săracu so dus sti Dzeu când lom mai vedea , mai aveom parte ori nu îi răspunsă tătuca căci biata mămucă nu 

  • November 9, 2016 13:00:00 Sorina Stanca (RO)
    Om porni acasă le răspunse tata. Numai biata mamă încă tot sta tristă și împietrită neștiind de supărată de ce să se apuce. Sui în căruță babă! și desleagă traista să îmbucăm ceva, lasă nu te mai tot cânta fi cuminte, doră nu ești copilă, las că și lui ia ajuta Dzeu, asta tot o fost să treacă peste el ori amu ori mai târziu. Astfel o mângăia soțul ei și iau ajutat să să urce în căruță iară el au strâns fânul dinaintea caiilor și eau prins la căruță. Apoi încet au pornit cătră casă, eară biata mamă să tot uita înapoi la gară de unde eau dus „mașina dracului” copilul pe lungă vreme înstrăini, și știe Dzeu mai aveauar parte să-l vadă și își tot ștergea ochi cu năfrămuța, căci îi tot lăcrăma și fără voia ei. Ce să faci nu e ciudă doră-i mamă și pe ea o dore inima, căci al ei copil sau depărtat de ea. Ajungând la vama din sus a orașului, au mai privit odată peste pod la casarma linieșilor și au blăstămat în sine pe acea care eau asentat copilul. Așa cam pe înoptate au sosit bieți părinți acasă, abătând în sus pe zăhață (ulița noastră) sau audit clopoțelul cailor până în casă unde îi aștepta fetița lor cu nerăbdare. Și numai decât lea eșit înainte spre a le dechide porta, dară cea dintăi privire ia fost spre căruță fiind curiosă despre frățiorul ei, eară apropiindusă căruța iau întrebat; no da viniți tătucă? Vinim vinim puica tătucului, numa nu tăți îi răspunse plângând mămuca. Da cei cu badea Dumitru? Îi întrebă ea, el săracu so dus sti Dzeu când lom mai vedea , mai aveom parte ori nu îi răspunsă tătuca căci biata mămucă nu

  • November 9, 2016 10:59:26 Sorina Stanca (RO)

Description

Save description
  • 47.2921849||24.3973258||

    Năsăud/Naszód

    ||1
Location(s)
  • Story location Năsăud/Naszód


ID
6191 / 70081
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Biblioteca Judeteana Cluj
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/



  • Naval Warfare

  • Prisoners of War



Notes and questions

Login to leave a note